de a participa alături de copii la activităţile specifice grădiniţei, de a cunoaşte mult mai bine
specificul acestor activităţi şi de a-şi observa îndeaproape copilul, modul de reacţie şi
comportament al acestuia în timpul programului grădiniţei.
Activitatea educatoarei implică un înalt grad de responsabilitate personală şi civică,
deoarece de modalităţile concrete de realizare a educaţiei preşcolare depinde, în mare măsură,
întreaga dezvoltare ulterioară a personalităţii copilului.
Pentru reuşita actului educaţional, munca depusă de cadrele didactice din grădiniţă
trebuie continuată, susţinută şi întărită de familie. În acest sens, educatoarea trebuie să
asigure o permanentă colaborare între grădiniţă şi familie şi să-i convingă pe părinţi a păstra
unitatea de cerinţe adresate preşcolarilor cu cele ale grădiniţei.
Iniţierea părinţilor în probleme specifice educaţiei şi instruirea copiilor se face în
diverse moduri, prin metode şi procedee alese cu mult tact de către educatoare. Astfel, în
discuţiile libere cu părinţii, prin lectorate şi consultaţii cu părinţii, prin participarea acestora la
unele activităţi din grădiniţă realizăm un învăţământ modern şi în acelaşi timp, facem
cunoscută activitatea noastră în rândul părinţilor.
Experienţa noastră arată că lectoratele cu părinţii dau rezultate foarte bune dacă se
întemeiază pe un material concret pe care educatoarea l-a adunat şi l-a selectat din activitatea
proprie cu grupa pe care o conduce.
În activitatea noastră, discuţiile purtate cu părinţii copiilor de la grupa mare au
prezentat întotdeauna atât aspecte pozitive cât şi negative; am prezentat aceste cu mult tact
pedagogic urmărind să-i antrenăm pe părinţi la discuţii care, în final, să aibă rezultate
pozitive. De obicei la aceste întâlniri cu părinţii, organizăm expoziţii cu lucrările copiilor şi
punem la dispoziţia părinţilor mapele acestora.
În acest fel, părinţii au posibilitatea să vadă ce fac copiii lor la grădiniţă şi, în acelaşi
timp să înţeleagă ce aptitudini au, ce posibilităţi de interese dovedesc.
O modalitate care îi poate familiariza pe părinţi cu cele mai indicate metode şi
procedee educative, o constituie convorbirile individuale , prilej de a discuta cu părinţii
referitor la modalităţile folosite de ei în educaţia copiilor. Cu această ocazie am înţeles am
înţeles şi modul cum se manifestă copiii în familie şi cum reacţionează familia la tot ceea ce
fac ei. În mod special, am urmărit din discuţii dacă în familie se continuă procesul educativ
pe care noi, educatoarele, îl desfăşurăm la grădiniţă.
Prin consultaţiile individuale avem posibilitatea să discutăm cu părinţii despre
problemele sau particularităţile fiecărui copil, să analizăm cauzele eventualelor manifestări
negative, să stabilim o serie de măsuri concrete.
Din cele câteva modalităţi de colaborare a grădiniţei cu familia prezentate aici se pot
trage câteva concluzii:
� În grădiniţă, munca educativă se realizează cu mai mult succes dacă este implicată şi
familia, stabilindu-se un sistem de cerinţe unitar:
� Părinţii au posibilitate să-şi cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în
viaţa de colectiv, socială şi calitatea răspunsului lor la solicitările educatoarei;
� Părinţii înţeleg mai bine rolul educativ şi îşi însuşesc procedee pe care să le aplice în
educaţia copiilor lor.
� Se stabilesc relaţii mai apropiate şi mai deschise între educatoare şi părinţi, iar
părinţii, cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor în luarea unor decizii
importante în activitatea grădiniţei, astfel constituindu-se în factori de sprijin real în
procesul instructiv-educativ al acestei instituţii.
Bibliografie: Curriculum pentru educaţia timpurie 2019
Revista învăţământului preşcolar
92