Pentru o cooperare facilă, profesorii au în vedere, cu prilejul parteneriatelor, să
cunoască mediului socio-profesional din familie, ambianța culturală și morală în care sunt
crescuți copiii, numărul lor în familie, atributele climatului afectiv și stabil din familie, cu rol
decisiv în stabilirea comportamentului copiilor. Întrucât formarea elevului presupune două
medii decisive- școala și familia, cooperarea dintre aceștia doi factori trebuie să se bazeze pe
cunoașterea reciprocă, de aceea este necesar ca școala să posede informații sociologice asupra
grupului familial.
Mulți părinți recunosc, în contextul actual, faptul că este din ce în ce mai greu
exercitarea rolului de părinte, mai ales din punct de vedere financiar. De asemenea, au
recunoscut faptul că reușesc, cu greu, să facă față necesităților copilului și din punct de
vedere al timpului alocat, pentru instruire. Trăim într-un secol al vitezei, cu un ritm de viața
accelerat, iar ceea ce primează, în gândirea părinților, este asigurarea celor necesare pentru
trai- hrană și îmbrăcăminte. Lipsa de timp derivă și din faptul că părinții muncesc în plus, în
vederea obținerii unor surse suplimentare de venit. Din punct de vedere al suportului
educațional, părinții nu-și pot ajuta copiii în însușirea materialului și definitivarea temelor
pentru acasă, deoarece programele sunt foarte complicate, iar de multe ori sunt depășiți de
complexitatea și de gradul de dificultate al sarcinilor școlare.
Parteneriatele faciliteză implicarea părinților în activitățile educative, face cunoscută
acestora pregătirea/nivelul copiilor, oferă părinților certitudinea că părerea lor contează, în
orientarea serviciilor pe care școala le oferă. De asemenea, înlătură acea inhibare a părinților,
în a pune o întrebare, în momentul în care nu au înțeles expunerea cadrului didactic.
Totodată, se recunoaște eficacitatea parteneriatelor în ceea ce privește o mai bună
relație a părinților cu școala, precum – identificarea unor interese comune în beneficiul
copiilor, prevenirea problemelor comportamentale la elevi. De asemenea, părinții au prilejul
de a cunoaște mai bine munca profesorului, metodele utilizate de acesta, achizițiile
acumulate de elevi, se pot bucura de o apropiere de față de copiii lor, înțelegându-i astfel mult
mai bine, de a afla modul în care se comportă în mediu școlar, diferit de cel al familiei. Se
oferă o oportunitate deosebită părinților de a observa și alți copii, de aceeași vârstă cu copiii
lor, observându-le acestora comportamentul, preocupările, modul de gândire, etc. Având în
vedere afirmația precizată anterior, legată de timpul părinților petrecut cu copiii, doza de
răbdare și tactul de a le explica anumite aspecte, aceștia pot învăța și aplica ulterior metodele
și tehnicile utilizate de cadrele didactice. Beneficii nenumărate vin pentru copii, deoarece ei
devin mult mai încrezători în forțele proprii atunci când părinții sau cei dragi lor le apreciază
munca și reușitele.
Lectoratele, excursiile, concursurile, târgurile, în general toate activitățile de gen, au
rolul și menirea de a topi acea graniță rigidă între părinți și cadrele didactice. Aceste
parteneriate vin în sprijinul formării unei echipe facile, cu un scop comun- Educarea,
formarea, transformarea, pregătirea copiilor pentru școală și viața socială.
În concluzie, parteneriatele educaționale au efecte benefice multiple, atât asupra
copiilor, cât și asupra părinților și cadrelor didactice, școlii și întregii comunități, iar cel mai
profund efect este cel de lungă durată, creând condiții pentru dezvoltarea armonioasă a
personalității tinerilor. Parteneriatele educaționale constituie un instrument viabil și eficient
în prevenirea și combaterea eșecului, abandonului școlar, violenței, marginălizării, facilitând
evoluția, progresul și reușita copiilor.
Bibliografie:
Vrășmaș Ecaterina, Parteneriatul educațional, Armis, București, 2002.
Cucoș Constantin, Raționalitatea activității instructiv-educative și proiectarea pedagogică,
în Psihopedagogie, Lumen, Iași, 1994.
Drăgan I, Nicola I., Cercetarea psihopedagogică, Tipomur, Târgu-Mureș, 1993.
83