CULTURA.be
51
Dincolo de frontierele lingvistice
Rep.: Cum integraţi diferitele dimensiuni ale activităţii pe care o desfăşuraţi (librărie, cursuri, serate muzicale, literare, etc)?
I. B.: EuropaNova a fost concepută în cele din urmă nu numai ca o librărie, ci ca un centru cultural al Europei centrale, orientale şi balcanice, cu o sală de conferinţe, expoziţii şi concerte, precum şi o şcoală de limbi vorbite în acest spaţiu. A fost nevoie de mai bine de trei ani şi de multe eforturi ca ideea să prindă realitate prin înfiinţarea în noiembrie 2010 a asociaţiei culturale EuropaNova. Cei 16 membri fondatori, interpreţi, traducători, antropologi, profesori de limbi străine, au decis să dea o dimensiune şi mai ambiţioasă ideii de bază. Dorim, pe de o parte, să atragem publicul cosmopolit bruxellez care învaţă sau cunoaşte deja cel puţin una dintre limbile estice, să-i oferim cărţi în original, dar şi posibilitatea de a cunoaşte scriitori şi artişti care participă la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi spiritual creat în jurul acestor limbi. Pe de altă parte, dorim să atragem publicul vorbitorilor nativi, români, bulgari, polonezi, cehi, etc., stabiliţi în Belgia. Dorim să creăm evenimente la care aceste două tipuri de public să se întâlnească, dincolo de frontierele lingvistice. Şi nu în ultimul rând, dorim să stimulăm interesul cultural al publicului larg belgian şi occidental pentru „Noua” Europă, prin evenimente organizate în limbile vehiculate curent la Bruxelles şi în Belgia, şi anume în franceză, neerlandeză şi engleză.
Rep.: Aveţi, de la un an şi ceva de la deschiderea actualului sediu, o agendă bogată. Care vi s-au părut momentele cele mai semnificative?
I. B.: De la inaugurarea sediului pe 28 aprilie 2012 şi până acum am organizat într-adevăr 25 de evenimente: conferinţe literare, întâlniri cu scriitori, concerte, expoziţii, la care am avut între 20 şi 100 de participanţi, în funcţie de eveniment. Inaugurarea, prima seară de poezie românească cu poetul Emilian Galaicu-Păun venit de la Chişinău, prima conferinţă în limba franceză despre spaţiul balcanic în compania a doi antropologi, prieteni de-o viaţă, Marianne Mesnil, membră de onoare a asociaţiei noastre şi Vintilă Mihăilescu, celebrul antropolog român, au fost probabil momentele cele mai semnificative ale acestui an, cele în care am simţit că proiectul nostru de dialog intercultural, pan-european, a prins viaţă cu adevărat.
Rep.: Care e ponderea elementului românesc în recitalul (sud)est european, balcanic şi nu numai în care evoluaţi?
I. B.: În acest prim an de existenţă, ponderea elementului românesc a fost foarte mare. Aproape jumătate din evenimente au fost organizate direct în limba română (întâlniri cu scriitori români: Emilian Galaicu-Păun, Mircea Cărtărescu, Tatiana Benchea, Octavian Blaga, Vasile Igna; o expoziţie omagială Nichita Stănescu, un recital de poezie Mihai Eminescu, o conferinţă despre prezenţa românească în publicaţiile din Belgia) sau au prezentat aspecte ale culturii româneşti în limba franceză şi traduceri recente în franceză.