ACTUAL BE
16
Continuare...
competenţe vizează nu mai puţin de 17 miliarde de euro, iar autonomia fiscală regională e apreciată la aproape 11 miliarde.
Regiunea Bruxelles-Capitale va fi reorganizată, primind competenţe egale cu celelalte două, flamandă şi valonă, care o depăşesc cu mult sub aspect teritorial. Refinanţarea ei e prevăzută la 461 de milioane de euro, iar reorganizarea ţinteşte la o împărţire mai eficientă a atribuţiilor între regiune şi cele 19 comune care o compun, în domenii ca urbanism, locuinţe sociale, salubritate, securitate, turism etc. Era şi necesar, fie şi numai pentru a evita situaţii ca, de pildă, aceea din piaţa Flagey care a făcut deliciul presei, dar mai puţin al trecătorilor, iarna trecută, când un trotuar era curăţat de zăpadă (cel al regiunii), iar altul nu (al comunei). Sau invers, nu contează ! Asta ca să pricepem un pic cum e cu competenţele…
Pentru că tot am ajuns aici, trebuie spus că transferul de competenţe tot pomenit mai sus priveşte domenii importante ale vieţii de toate zilele, precum piaţa muncii, sănătatea, alocaţiile familiale, administrarea justiţiei sau
sănătatea. Cum ştim cu toţii, toate astea costă, iar într-un stat social ca Belgia autorităţile publice, până acum statul federal, acoperă o bună parte din necesar. De acum înainte, sau mai bine zis de când reforma (n-aţi uitat: a şasea !) va intra în vigoare cu puterea conferită de legislativ, bună parte din cheltuielile cu pricina vor cădea în sarcina regiunilor.
Competenţe specifice
De exemplu, în ce priveşte şomajul, controlul său va fi preluat exclusiv de organismul competent la nivel regional, ceea ce va face ca cei aflaţi în această situaţie să nu mai aibă contact decât cu VDAB-ul în Flandra, cu Forem-ul în Valonia şi cu Actiris la Bruxelles. ONEM-ul va continua însă să verse alocaţiile de şomaj. De asemenea, funcţionarea structurilor de titre-service sau de finanţare a întreruperii temporare a activităţii lucrative (crédit-temps) vor trece şi ele la regiuni.
În schimb, pentru casele de odihnă destinate persoanelor în vârstă, competenţa revine, în urma reformei, comunităţilor, ca şi pentru ajutoarele de handicap, normele pentru spitale şi finanţarea investiţiilor din sectorul sănătăţii. Tot comunităţilor li se transferă în întregime bugetul alocaţiilor familiale, care-şi vor putea stabili propriile criterii (vârsta copiilor, statutul părinţilor etc.) şi propria politică familială. La Bruxelles, această competenţă revine Comisiei comunitare comune.
Administrarea justiţiei se vede la rândul ei modificată. Reorganizarea ei în capitală prevede desfiinţarea arondismentului judiciar unic doar la nivel de parchet, care va fi scindat într-un parchet bilingv (Bruxelles) şi un al doilea exclusiv flamand (Hal-Vilvoorde). Pe ansamblul ţării însă, numărul arondismentelor judiciare va fi redus. Regiunile vor avea atribuţii sporite în materie penală, iar comunităţile vor primi competenţa exclusivă privitoare la justiţia pentru minori. Problemele de natură lingvistică ale justiţiei, schiţate în linii generale de acordul deja adoptat, îşi aşteaptă însă reglajele fine şi,