Conceptul de corporalitate
şi reprezentare a corporalităţii
Conceptul de corporalitate influenţează reprezentările
fiinţării umane nu doar la nivel individual, prin cele câteva
modalităţi ce le avem pentru a ne simţi corpul, a ni-l vedea, a-l percepe în mod natural, sau prin intermediul unor
oglindiri ori foto-filmări ale propriei făpturi, ci şi la cel al
grupurilor, comunităţilor umane, ca fiinţă socială.
Trebuie să notăm de la început că reprezentările fiinţării umane ca şi teoretizările privind corporalitatea sunt
rezultate ale acelui spirit analitic şi gândiri iscoditoare
specific umane şi care, prin extensie, pot configura un
mental colectiv ce, la rândul lui, se subsumează ca o
componentă definitorie la baza unui anumit model cultural. De asemenea, putem afirma că teoretizările privind
corporalitatea şi reprezentările fiinţării umane au fost dintotdeauna în raporturi complexe de determinare şi influenţare reciprocă. Imaginile dar şi alte forme de reprezentare
care, în timp, sau multiplicat şi diferenţiat au poziţionat
definitiv reprezentarea corporalităţii ca o formă alternativă
de cunoaştere.
Reprezentarea corporalităţii este un construct creativ
aflat în proximitate cu conceptul de corporalitate şi într-o
strânsă legătură cu acesta. Domeniul reprezentării corporalităţii s-a conturat şi consolidat în timp şi ca reflectare
mai mult sau mai puţin fidelă a unei realităţi prin care fiecare cultură, fiecare societate şi-a definit propriile modalităţi de a percepe lumea, existenţa, istoria fiinţării,
formându-şi propriile lor imagini sau asimilându-le pe cele
ale semenilor trăitori pe alte meleaguri sau în alte timpuri.
Toate modalităţile de reprezentare ce converg în jurul fiinţării umane – de la imagini amprentate la cele mai sofisticate viziuni imaginative, nu reprezintă doar un strat formal
perceptibil al unei „altfel de realităţi, gândite, create de un