-
”Voi fi şcolar !”
”Micul actor”.
JOCURI DERULATE ÎN CADRUL PROIECTULUI:
Pentru a demonstra eficienţa evaluării limbajului prin metoda proiectelor având ca formă de
bază jocul am introdus pe parcursul derulării acestuia o serie de jocuri care au avut la bază
cunoaşterea faptului că la vârsta preşcolară, posibilităţile copiilor de efectuare a operaţiilor gândirii
sunt încă destul de slab dezvoltate. Astfel : analizele făcute în mod spontan de ei sunt incomplete ,
rezumându-se la distingerea câtorva părţi componente ori la una sau două însuşiri care le atrag
atenţia la un moment dat. Ca şi analiza , sinteza se realizează la această vârstă incomplet şi
neorganizat , mai ales la copiii de 5 – 7 ani .
Comparaţia acuză caracteristici derivate din particularităţile de operare analitico – sintetică,
de aceea, ea este făcută de ei pe baza asemănării sau deosebirii unui amănunt adesea cu totul
nesemnificativ .
În ceea ce priveşte capacitatea preşcolarilor de a efectua abstractizări şi generalizări, aceasta
depinde nu numai de cunoştinţele copiilor ci şi de nivelul la care ei pot efectua operaţii de analiză,
sinteză, comparaţie .
Având la bază toate aceste considerente, ne-am propus prezentarea unor jocuri pentru
dezvoltarea operaţiilor gândirii .
1 . Joc pentru dezvoltarea capacităţii de analiză :
Copiilor li se spune că în pădure, Ursul, după ce a scăpat de vulpe a invitat la petrecere mai
multe animale(se numesc aceste animale, iar copilul repetă numele lor pentru a le memora).
- În cazul în care sunt mai mult de trei personaje, se arată imaginea lor desenată pe cartoane.
- Pe alte cartoane mai mari, vor fi desenate scene de petrecere într-o poiană în care animalele (
numite sau a căror imagine a fost arătată copiilor) vor avea atitudini variate( dansând stând la masă ,
jucându-se , etc. )
- Din fiecare scenă va lipsi unul din animalele “ invitate “ ( mereu alt animal ) .
- Copilul va trebui să ghicească de fiecare dată cine lipseşte .
În unele desene toate animalele din scenă vor fi uşor vizibile, pe altele, unul sau două dintre ele vor
putea fi vizibile parţial ( de după un copac, o tufă, o frunză ) sau vor fi mai mici (se văd în depărtare
) . În felul acesta se află mai greu care animal lipseşte din poiană .
Acest joc urmăreşte să dezvolte capacitatea copiilor de a efectua analize prin faptul că ei trebuie să
cerceteze foarte bine fiecare tablou pentru a-şi da seama ce personaj lipseşte .
Este indicat ca la începutul jocului , fie pe cale orală , fie cu ajutorul imaginilor , copilul să
memoreze toate personajele invitate , deoarece cartoanele pe care sunt reprezentate vor fi luate din
faţa lor . În cazul în care sunt prea multe personaje şi copilul nu le poate memora de la început ,
cartoanele pe care sunt desenate pot rămâne un timp în faţa lui .
Jocul se poate realiza într-o formă mai simplă sau mai complexă ; se va varia numărul de
animale “ invitate “ ( sarcina fiind cu atât mai grea cu cât vor fi mai multe personaje ) , fie prin
modul de reprezentare a acestora în scenă ( toate sunt uşor vizibile , unul este mai greu de observat ,
două sunt mai greu de observat , etc. ) , fie prin numărul personajelor ce lipsesc din scenă (
maximum două ) , fie prin combinarea acestor procedee .
Astfel , prin dozarea dificultăţii sarcinii ce revine copilului , se pot construi materiale pentru
toate vârstele perioadei preşcolare .
Jocul se poate repeta şi cu alte materiale decât denumiri (şi imagini) de animale ( patrupede ,
insecte , păsări ) sălbatice .
De asemenea , se pot folosi alte personaje din poveştile cunoscute scrise de Ion Creangă,
personaje umane sau jucării . În acest caz personajele trebuie să fie foarte uşor identificabile : moşul
, baba , fata moşului , fata babei , cuptorul , căţeluşa , fantâna , părul , Sfânta Duminică. Acţiunile
succesive reprezentate pe cartoane se pot petrece fie în parc , fie în curte , fie în casă , fie pe stradă .
În fiecare dintre aceste posibile variante , se va oferi copilului o povestire adecvată care să-l
antreneze afectiv pe acesta şi să-i suscite interesul în operaţia de căutare .
309