-
2. Joc pentru dezvoltarea capacităţii preşcolarului de a efectua sinteze :
Una dintre caracteristicile percepţiei la vârsta de 3 ani este globalismul, formă pre-analitică
de a percepe obiectele . De aceea operaţia de sinteză este încă slab dezvoltată , ea presupunând
posibilitatea de a analiza întregul , de a-l recompune mental .
Din această cauză , începând cu vârsta de 3 ani şi continuând cu cea de 4 ani şi , uneori ,
pentru reprezentări mai complexe , chiar şi la 5 ani , indicat ar fi să se realizeze cu copiii multe
exerciţii de sinteză întrucât datorită caracterului concret al gândirii preşcolarilor , realizarea sintezei
prin manipularea unui material concret precede şi uşurează transferul efectuării acestei operaţii pe
plan mintal .
Şi , datorită faptului că exerciţiile de sinteză presupun efectuarea prealabilă a unei analize ,
jocurile pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză vor fi introduse după ce copiii au făcut câteva
exerciţii de analiză şi , în special , după ce au analizat obiectele ce urmează să le recompună din
părţile lor componente .
Prin urmare , pentru dezvoltarea acestei operaţii a gândirii propunem un joc construit pe
acelaşi principiu ca puzzle-ul .
Se prezintă copiilor o imagine desenată pe un pătrat ( dreptunghi ) de carton care va fi tăiat
apoi în părţi egale şi li se cere copiilor să reconstituie imaginea . Prin această sinteză efectuată de
copii pe plan concret îi ajutăm ca , în urma mai multor exerciţii , să transfere operaţia pe plan
mintal.
O condiţie obligatorie este aceea ca pătratul ( dreptunghiul ) să fie tăiat în părţi absolut egale
şi de aceeaşi formă , iar imaginea să fie astfel aleasă şi desenată încât pe fiecare din părţile
cartonului să fie cuprinsă una din părţile ei principale .
Imaginile trebuie să fie colorate şi cât mai atrăgătoare reprezentând personaje din poveşti
cocoşul / punguţa/ găina,casa,din „Punguţa cu doi bani” . Cartoanele pot fi tăiate , în două , în trei
sau în patru părţi egale , în funcţie de vârsta preşcolarilor .
Cartoanele vor fi totdeauna aşezate cu faţa în sus , astfel încât să fie vizibilă porţiunea de ilustraţie
pe care o cuprinde .
Se amestecă acele cartoane care sunt tăiate în acelaşi număr de părţi .După ce copilul se
obişnuieşte cu reconstituirea din două părţi i se dau cartoane tăiate în trei părţi ; la început acestea
din urmă vor fi manipulate separat . Apoi vor putea fi amestecate cartoanele tăiate în două părţi cu
cele tăiate în trei . În acelaşi mod se va proceda şi cu cartoanele tăiate în patru sau cinci părţi ,
acestea fiind amestecate cu celelalte numai după ce copiii s-au familiarizat cu reconstituirea
imaginilor din patru părţi şi cele din cinci părţi .
În felul acesta se asigură gradarea efortului cerut copilului . Totodată , pentru a-i ajuta pe
copii să ştie în câte bucăţi a fost tăiat cartonul pe care este desenată imaginea ce urmează să o
reconstituie , este bine ca cele tăiate în două să fie colorate într-o culoare , cele tăiate în trei în altă
culoare ş.a.m.d. Se atrage atenţia copiilor asupra acestui lucru spunându-li-se ce culoare corespunde
fiecărui număr de părţi pentru ca atunci când iau un carton să ştie din câte părţi se compune
imaginea din care acesta face parte .
După ce copiii se familiarizează cu acest joc , cu cei de 5 – 6 ani se pot organiza întreceri :
“Cine va reconstitui corect mai multe imagini tăiate în patru părţi ? “
Observaţii :
- este necesar ca toate cartoanele tăiate în acelaşi număr de părţi să aibă aceeaşi formă şi aceleaşi
dimensiuni . De asemenea şi toate părţile în care a fost tăiat un carton trebuie să aibă aceeaşi formă
şi să fie egale între ele. În caz contrar, în alegerea cartoanelor pentru reconstituirea imaginilor ,
copiii se vor ghida nu după forma imaginilor şi a părţilor lor componente , ci după mărimea
bucăţilor de carton , astfel încât jocul nu-şi va atinge scopul .
3. Joc pentru dezvoltarea capacităţii preşcolare de a efectua comparaţii :
Jocul propus de noi constă în solicitarea copilului să găsească perechi din mai multe imagini
prezentate .
310