SNAIC2015 | Page 311

- cocoşul +casa cu moşul= 37,04% fata babei + casa = 79,63% pupaza + băiatul din pom = 1,85% capra cu trei iezi + casa = 5,56% cuptorul + pomul = 3,78% casa cu moşul+ baba şi fata= 24,07% lupul şi iezii + cuptorul = 27,78% ursul + casa cu moşul = 3,70% vulpea+ casa = 3,70% casa cu moşul +pupăza = 1,85% Explicaţiile oferite demonstrează că preşcolarii realizează asocieri în funcţie de criterii diverse. Astfel, şi la această probă remarcăm alegerea imaginilor pe baza raţionamentului analogic, fapt evidenţiat prin argumente de genul : “ Fata babei şi cuptorul au legătură pentru că : în poveste fata nu l-a îngrijit . în cuptor fata poate coace plăcinte . “ “ Vulpea cu ursul pentru că : vulpea este vicleană şi păcăleşte ursul . ursul crede că vulpea îi este prietenă. “ Observăm , de asemenea , că acest gen de argumente se datorează faptului că preşcolarul realizează asocieri pe baza utilităţii lor : “ cocoşul şi casa cu moşul …… sunt prieteni şi se ajută . “ …… amândoi stau în casă . “ …… cocoşul uneori poate să ajute moşul să nu mai fie sărac . “ “ pupăza şi băiatul …… se supără unul pe altul . “ “ capra cu trei iezi şi casa …… trebuie să fie împreună . “ De asemenea , gândirea lor este centrată pe aspecte ce vizează acţiunea : “ lupul şi iezii şi cuptorul …… pe lup o să-l bage în cuptor “ “ cuptorul şi pomul …… ajută pe fata moşului . “ Se oferă , totodată , răspunsuri care implică comparaţia , copilul sesizând elemente de asemănare ( “ casa şi cuptorul ….. sunt f olosite de oameni ) . În argumentele lor apar pregnant şi relaţiile sociale , evidenţiate prin răspunsuri de genul : “ moşul şi baba …… sunt prieteni . “ …… sunt colegi . “ …… sunt colaboratori ......... sunt vecini . “ La un nivel mai evoluat , se remarcă că unii copii operează cu noţiuni supraordonate (11,11%) ( “ moşul şi baba ….. sunt oameni “ ) şi subordonate ( “ sunt colegi “ ; “ sunt vecini “ ) . Totodată , aspectele frapante ale stimulului îi determină să aleagă “ pupăza şi băiatul din pom pentru că pupăza locuieşte în pom şi băiatul se poate urca în pom “ . Asocierile realizate de către unii copii sunt argumentate pe baza naturii materialului : “ cocoşul şi pupăza ….. sunt păsări cu pene. “ “ ursul şi vulpea ….. sunt din carne . “ Remarcăm , de asemenea , că şi la această probă se fac asocieri având la bază criteriul culorii , aceasta impunându-se în faţa logicii . Astfel , 14,8% din totalul subiecţilor aleg : “ imaginea cu ursul şi cu vulpea …..cerul din imagini este albastru . “ “ cocoşul şi pupăza ….. au penele galbene. “ “ casa caprei şi casa moşului ….. au culoarea puţin verde . “ 3.5.2.TESTAREA IPOTEZEI Ipoteza de la care am pornit a fost aceea că acei “ copiii care sunt cuprinşi într-un proiect educaţional şi participă la joc într-un mod activ vor înregistra performanţe ridicate la probele de 303