-
cocoşul +casa cu moşul= 37,04%
fata babei + casa = 79,63%
pupaza + băiatul din pom = 1,85%
capra cu trei iezi + casa = 5,56%
cuptorul + pomul = 3,78%
casa cu moşul+ baba şi fata= 24,07%
lupul şi iezii + cuptorul = 27,78%
ursul + casa cu moşul = 3,70%
vulpea+ casa = 3,70%
casa cu moşul +pupăza = 1,85%
Explicaţiile oferite demonstrează că preşcolarii realizează asocieri în funcţie de criterii diverse.
Astfel, şi la această probă remarcăm alegerea imaginilor pe baza raţionamentului analogic, fapt
evidenţiat prin argumente de genul :
“ Fata babei şi cuptorul au legătură pentru că :
în poveste fata nu l-a îngrijit .
în cuptor fata poate coace plăcinte . “
“ Vulpea cu ursul pentru că :
vulpea este vicleană şi păcăleşte ursul .
ursul crede că vulpea îi este prietenă. “
Observăm , de asemenea , că acest gen de argumente se datorează faptului că preşcolarul realizează
asocieri pe baza utilităţii lor :
“ cocoşul şi casa cu moşul …… sunt prieteni şi se ajută . “
…… amândoi stau în casă . “
…… cocoşul uneori poate să ajute moşul să nu mai fie sărac . “
“ pupăza şi băiatul …… se supără unul pe altul . “
“ capra cu trei iezi şi casa …… trebuie să fie împreună . “
De asemenea , gândirea lor este centrată pe aspecte ce vizează acţiunea :
“ lupul şi iezii şi cuptorul …… pe lup o să-l bage în cuptor “
“ cuptorul şi pomul …… ajută pe fata moşului . “
Se oferă , totodată , răspunsuri care implică comparaţia , copilul sesizând elemente de asemănare (
“ casa şi cuptorul ….. sunt f olosite de oameni ) .
În argumentele lor apar pregnant şi relaţiile sociale , evidenţiate prin răspunsuri de genul :
“ moşul şi baba …… sunt prieteni . “
…… sunt colegi . “
…… sunt colaboratori
......... sunt vecini . “
La un nivel mai evoluat , se remarcă că unii copii operează cu noţiuni supraordonate
(11,11%) ( “ moşul şi baba ….. sunt oameni “ ) şi subordonate ( “ sunt colegi “ ; “ sunt vecini “ ) .
Totodată , aspectele frapante ale stimulului îi determină să aleagă “ pupăza şi băiatul din pom
pentru că pupăza locuieşte în pom şi băiatul se poate urca în pom “ .
Asocierile realizate de către unii copii sunt argumentate pe baza naturii materialului :
“ cocoşul şi pupăza ….. sunt păsări cu pene. “
“ ursul şi vulpea ….. sunt din carne . “
Remarcăm , de asemenea , că şi la această probă se fac asocieri având la bază criteriul culorii ,
aceasta impunându-se în faţa logicii . Astfel , 14,8% din totalul subiecţilor aleg :
“ imaginea cu ursul şi cu vulpea …..cerul din imagini este albastru . “
“ cocoşul şi pupăza ….. au penele galbene. “
“ casa caprei şi casa moşului ….. au culoarea puţin verde . “
3.5.2.TESTAREA IPOTEZEI
Ipoteza de la care am pornit a fost aceea că acei “ copiii care sunt cuprinşi într-un proiect
educaţional şi participă la joc într-un mod activ vor înregistra performanţe ridicate la probele de
303