-
evaluare a dezvoltării limbajului,datorită folosirii adecvat de către educatoare,a unor metode
moderne de evaluare şi anume a metodelor alternative de evaluare “
Pentru testarea acestei ipoteze, am corelat scorurile obţinute de subiecţi la grila de
evaluare a jocului cu cele obţinute la probele de evaluare a dezvoltării intelectuale prin intermediul
coeficientului de corelaţie Spearman . S-au obţinut următoarele rezultate :
PROBE
ro
p
Joc-Clasificarea jetoanelor
.427
.001 semnificativ
Joc – W.P.P.S.I
.563
.000 semnificativ
Joc – D-Casa
.522
.000 semnificativ
Clasificarea jetoanelor -W.P.P.S.I.
.359
.008 semnificativ
Clasificarea jetoanelor – D-CASA
.386
004 semnificativ
W.P.P.S.I. – D-CASA
.454
001 semnificativ
Corelaţie semnificativă la p < 0.1
Se remarcă faptul că implicarea într-un proiect a copiilor îi determină să participe activ la
activităţile derulate şi în mod expres la jocurile propuse.Acest fapt este dovedit în experimentul
nostru astfel, se înregistrează o creştere semnificativă a comunicării, limbajul copiilor dezvoltânduse considerabil ,şi implicit dezvoltarea intelectuală, ipoteza noastră fiind confirmată. Testele au avut
în cotarea răspunsurilor subiecţilor un anumit punctaj pentru verbalizarea, argumentarea
răspunsurilor, este deci evidentă creşterea nivelului intelectual şi prin susţinerea de către un limbaj
dezvoltat .
Explicaţia acestor rezultate este dată de faptul că evaluarea performanţelor lingvistice prin
intermediul metodelor alternative derulate sub formă de joc nu satisfac în totalitate cerinţele
dezvoltării limbajului , ele se completează cu alte tipuri de jocuri cum ar fi cele de construcţie, de
rol, de mişcare.
Participarea copiilor la acest tip de joc poate fi sintetizată prin următoarele afirmaţii :
participarea copiilor la jocul didactic a fost datorită caracterului dezirabil al acestei acţiuni.
Solicitarea, ideea acestui tip de joc a venit de la un adult ceea ce conferă credibilitate , iar
implicarea lor în rezolvarea sarcinilor a fost datorită rolului adultului în dirijarea acţiunilor şi în
stabilirea regulilor ;
în unele jocuri copiii s-au implicat cu mai mult discernământ şi cu mai multă responsabilitate,
completând reguli şi norme, respectându-le cu multă convingere;
copiii sunt capabili să creeze reguli , să dirijeze acţiunile , să respecte regulile şi normele de
integrare socială cu mult discernământ.;
copiii au devenit participanţi activi la rezolvarea sarcinilor jocului;
pot lua decizii în schimbarea rolurilor jocurilor, in dirijarea acţiunilor colegilor lor ;
Prin urmare un anumit joc nu este o oglindă fidelă a nivelului de dezvoltare a limbajului.
Situaţia ar fi fost inversată dacă se alegea un alt joc, un joc care să implice un nivel de dinamism
mai pronunţat şi care să aibă mai multe roluri.
Aşadar validitatea ipoteza fost demonstrată anterior la analiza rezultatelor probelor aplicate
confirmate prin anexele aferente probelor. Considerăm că reluarea argumentelor ar fi un exerciţiu
redundant.
3.5.3.PROIECTUL EDUCAŢIONAL
„CARTEA -PRIETENA COPIILOR”
Argument:
“Amintirile din copilărie” sunt în egală măsură un document biografic a vieţii satului care prezintă
procesul de formare a lui Nică sub acţiunea educaţiei şi a experienţei dobândite, rezultat al etapelor
de viaţă şi locurilor pe care le străbate.
Basmul, povestea valorează cât valorează talentul celui care povesteşte. Şi Creangă a avut un aşă
mare talent, încât în toate poveştile sale oamenii trăiesc cu o individualitate şi o putere de viaţă
extraordinare. Câteva etape prin care universul poveştilor şi povestirilor lui Creangă poate fi
introdus în activităţile din grădiniţă sunt :
1.” Copilul şi cartea” – basmele şi poveştile, lumea de vis a copilului.
304