-
TEHNICI DE SINTETIZARE ŞI REZUMARE A UNUI CONŢINUT DE IDEI
SCHELETUL DE RECENZIE
profesor învăţământ primar, CIUBOTARU RODICA DOINA
Şcoala Gimnazială „Alecu Russo” Bacău
În vremuri de rapide progrese, de reînnoire neîncetată a cunoştinţelor şi tehnicilor de muncă,
de mare mobilitate socio-profesională, adaptarea şi participarea activă, creatoare a individului la
rezolvarea sarcinilor noi şi complexe care-i stau în faţă cer să fie fundamentate întotdeauna pe o
orientare modernă în specialitatea sa, să ţină pasul cu ceea ce este esenţial şi actual în domeniul său
de activitate, evitând astfel, acea inadaptare socio-profesională şi culturală generatoare de frustraţie.
Ţinând cont de aceste cerinţe, epoca modernă a lărgit considerabil funcţiile autoeducaţiei, ale
autoinstrucţiei, ale cultivării de sine, atribuind o nouă menire învăţământului. “Sarcina unei
activităţi moderne nu este de a da un sistem de-a gata de cunoştinţe, de transmis elevului, ci de a-i
transmite bazele şi metodele autoformării lui pentru o viaţă întreagă; în special pentru perioada în
care nu se va mai putea sprijini pe educatorul său. Şcoala viitorului trebuie să transforme obiectul
educaţiei de până acum în subiectul autoeducaţiei, pe omul de educat în unul care se autoeducă pe
sine, instruirea în autoinstruire” (apud 2, p. 77).
Scheletul de recenzie este o modalitate de esenţializare gradată a conţinutului informaţional a
unor texte, îndeosebi literare, de dimensiuni variate. De asemenea, este o modalitate de întărire a
învăţării prin asocierea acestor informatii cu desene, simboluri şi culori induse de lectură. Este o
tehnică relativ simplă de rezumare a unui conţinut de idei ce presupune abilitatea elevilor pentru a
dobândi un algoritm al realizării unui rezumat.
Metoda cuprinde cerinţe-şablon, dar soluţionarea lor cere adaptarea elevilor la fiecere text în
parte, în funcţie de conţinuturi.
La început se lucrează cu toată clasa pentru formarea deprinderilor de învăţare şi de aplicare a
noţiunilor. După ce şi-au format aceste deprinderi, ideile, părerile vor fi formulate individual, în
perechi sau în grupe.
Pe fişele elevilor sau pe tablă se scriu o serie de cerinţe:
Să scrie într-o singură propoziţie despre ce este vorba în text;
Să scrie într-o expresie ce conţine textul;
Să scrie într-un cuvânt esenţa textului;
Să precizeze culoarea sentimentală a textului;
Să noteze cel mai important aspect (idee, gând, imagine);
Să realizeze un desen care să surprindă esenţialul.
După realizarea acestor sarcini, elevii pot lucra în perechi sau în grup, prezentând unii altora,
ceea ce au scris şi oferind informaţii suplimentare referitoare la „producţiile proprii”.
Însuşindu-şi acest algoritm de realizare a rezumatului unui conţinut de idei, elevii au
posibilitatea să-l folosească în orice situaţie când li se solicită acest lucru şi să se obişnuiască să
exprime succint, cu propriile cuvinte conţinutul unui text.
Metoda este valoroasă, deoarece îmbină cititul, scrisul, comunicarea orală şi gândirea critică,
flexibilă.
Din experienţa acumulată, pot recomanda câteva aspecte de care cadrele didactice ar trebui să
ţină cont în activităţile susţinute:
eliminarea timpilor morţi, pe cât posibil, prin înlocuirea parţială a verificării orale cu o
muncă efectivă pentru întreaga clasă;
creşterea ponderii a 7F