categorie de copii , atitudinile şi comportamentele devenite clișeu , respectiv , persistând ideile că ei ar trebui educaţi în şcoala specială , că prezenţa lor va afecta performanţele şcolare ale elevilor „ normali ” şi va influența negativ atmosfera din clasă . Este dificil de schimbat această mentalitate , având în vedere faptul că , în ţara noastră , s-a obişnuit ca elevii cu dizabilităţi sau cei care întâmpinau dificultăți de adaptare în şcolile de masă să fie orientaţi spre reţeaua de şcoli speciale , care era destul de bine pusă la punct . În plus , problemele cu care se confruntă învăţământul românesc : subfinanţarea , performanţele şcolare scăzute la testările naţionale , o rată ridicată a abandonului şcolar , amplifică greutăţile procesului de incluziune .
Un alt motiv este acela că numai un număr limitat de şcoli au devenit incluzive şi au resursele necesare pentru a oferi sprijin adecvat copiilor .
Din aceste motive , principiul incluziunii aplicat la scară mare poate determina situaţii de neadaptare şcolară sau de absolvire a învăţământului obligatoriu dar fără a li se asigura elevilor o educaţie de bază , care să-i ajute în integrarea lor socială şi profesională .
În cadrul Colegiului Tehnic „ Traian Vuia ” Galați , unde am fost profesor , ca partener în proiectul educațional „ Natura ne deosebește . Educaţia ne aseamănă !” alături de Asociația „ Salvați copiii ” Galați , s-au desfășurat o serie de activități menite să vină în sprijinul integrării copiilor cu cerințe educaționale speciale în școala de masă , acceptarea diferențelor și valorizarea potențialului personal al tuturor copiilor .
Proiectul „ Natura ne deosebește . Educaţia ne aseamănă !” și-a propus dezvoltarea de măsuri active pentru incluziunea socială şi educaţională a copiilor care manifestă o tulburare de sănătate mintală ( ADHD , anxietate , tulburări din spectrul autist ) în vederea creşterii accesului la educație și a gradului de acceptare socială a acestora . Proiectul a apărut în contextul absenței unei strategii naționale coerente în ceea ce privește tulburarea de sănătate mintală a copiilor , carență care crește semnificativ riscul de excluziune socială şi de stigmatizare a acestora .
În cadrul școlii s-au desfășurat următoarele activități : Evaluarea inițială a grupului țintă de copii cu privire la ceea ce cunosc despre persoanele cu cerințe speciale și cum ar trebui să se comporte cu acestea ; „ Ne jucăm împreună ” - activitate la nivelul școlii pentru sensibilizarea elevilor cu privire la includerea socială și emoțională a copiilor cu tulburări de sănătate mintală ; „ Cine sunt eu cu adevărat ?” - activitate pentru grupul țintă de elevi pentru dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine ; „ Cum reacționez în cazul unui conflict ?” - activitate pentru grupul țintă de elevi pentru dezvoltarea abilităţilor de rezolvare constructivă a conflictelor ; „ Părinte de adolescent ” - activitate de informare pentru părinți cu privire la particularitățile emoționale și comportamentale ale copiilor cu tulburări de sănătate mintală ; „ Integrarea copiilor cu CES : oportunități și dificultăți ” - activitate de informare în rândul cadrelor didactice din cadrul colegiului ; Evaluarea finală a grupului țintă de copii .
În urma desfășurării activității pentru dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine și a celei de dezvoltare a abilităţilor de rezolvare constructivă a conflictelor , elevii au învățat , printre altele :
• că imaginea de sine , stima de sine și conduitele adolescenților sunt în concordanță cu mediul lor social ;
81