Lucrurile şi oamenii se schimbă şi este normal deoarece evoluăm şi ne dezvoltăm din toate punctele de vedere . Secolul XXI este considerat ,, secolul vitezei ’’, secolul în care tehnologia şi ştiinţa avansează în fiecare secundă . Trăim şi într-o eră a comunicării , cu formele ei diferite . Acest lucru lasă o amprentă şi asupra noastră , a oamenilor , chiar dacă nu ne dăm tot timpul seama . Ne-am schimbat , iar aceste transformări sunt vizibile chiar şi la copii . Încă de mici ei ştiu să folosească calculatorul şi celularul , fără să mai vorbim şi de altele .
Aceste schimbări şi transformări s-au simţit şi în şcoala românească şi o dată cu ele trebuie să ne schimbăm şi noi , cadrele didactice . Copiii sunt diferiţi faţă de generaţile anterioare şi acest lucru te face să îţi adaptezi stilul de predare . Tot timpul trebuie să aduci ceva nou la clasă , să îi stimulezi pe elevi , să ştii cum să îi atragi şi să îi ,, prinzi ’’ în universul materiei tale şi să îi faci să le placă ceea ce predai , mai ales pe cei din ciclul primar , care se plictisesc destul de repede şi vor altceva . Pe de altă parte , ei sunt deschişi la nou şi ,, însetaţi ’’ de achiziţionarea de noi cunoştinţe .
Metodele activ-participative au rolul de a atrage elevul , de a-l face atent şi de a-i stârni interesul , de a-l mobiliza şi de a-l face să înveţe punându-i la treabă imaginaţia , înţelegerea , puterea de anticipare , memoria etc . Trezându-i curiozitatea şi deschizându-i apetitul de cunoaştere , aceste metode îl ajută să caute , să cerceteze , să demonstreze şi să găsească singur sau în grup ori în perechi informaţia pe care trebuie să o reţină , să prelucreze această informaţie şi să o transforme în cunoştinţe . Producând şi promovând interacţiunea dintre elevi , aceste metode ( printre care şi jocul didactic ) urmăresc o învăţare activă , cu rezultate evidente , iar elevul devine profesorul propriei formări .
Obiectivele formulate aduc note pozitive jocului didactic . Jocurile didactice se deosebesc de celelalte jocuri prin faptul că au un scop bine conturat ( îndeplininesc anumite finalităţi pedagogice ), un conţinut , o sarcină didactică , reguli şi elemente specifice . Prin joacă , acţionând practic şi sistematic , copilul îşi lărgeşte orizontul îşi îmbogăţeşte cunoştinţele , învaţă şi se formează din multe puncte de vedere . Datorită complexităţii lor , jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educaţionale variate . Acestea duc la dezvoltarea fizică , psihică , chiar contribuind şi la educarea morală şi estetică .
Jocul este ,, medicamentul ’’ care elimină plictiseala unei ore . El poate fi folosit în orice moment şi la orice tip de lecţie , important este cum . Supravegheaţi de cadrul didactic , elevii îşi asumă responsabilitatea propriei învăţări , dezvoltându-şi cunoştinţe , formându-şi abilităţi şi deprinderi . Prin joc copilul se formează , se dezvoltă , dar în acelaşi timp el învaţă şi se dezvoltă nu numai din punct de vedere fizic , ci şi intelectual .
Un alt obiectiv subliniază importanţa elementului de cooperare . Utilizând învăţarea prin cooperare cu ajutorul jocurilor didactice înseamnă o consolidare a atitudinii pozitive faţă de studiu , o îmbunătăţire a performanţelor şi rezultatelor şcolare , precum şi a stimei de sine a elevului . Jucându-se împreună , elevii promovează o interacţiune pozitivă şi se ajută reciproc şi în acest fel ei învaţă împreună sau unii de la alţii . Acest tip de învăţare implică , printre altele , şi comunicarea faţă în faţă . Jocurile didactice antrenează o astfel de învăţare , precum şi participarea activă a elevilor .
76