Cu fa?a la trecut
Port-au-Prince, în jurul anului
1800
proprietari. Alte terenuri au
revenit
patronilor
de
odinioar?. Haitienii se vedeau
obliga?i s? munceasc? din nou
pe planta?ii, de?i aparent tr?iau
într-o ?ar? liber?. Conflictele
rasiale nu erau st?vilite nici în
aceast? perioad?, noi dispute
iscându-se între mulatri ?i
negri.
Îns? sarcina noului guvern de a reorganiza ?ara era
dificil?. În statul militar era
nevoie
de
exper?i
în
administra?ie, de oameni
iscusi?i. Britanicii, prin guvernatorul Jamaic?i, s-au ar?tat
interesa?i de o colaborare cu
haitienii.
În
schimbul
exclusivit??ii drepturilor comerciale externe, britanicii se
angajau s? protejeze insula.
Léger scrie c? refuzul lui
Dessalines a f?cut ca la acea
vreme s? fie reînnoite rela?iile
comerciale cu Statele Unite.
Ca r?spuns la decretul
francezilor ce prevedea
masacrarea haitienilor de
peste 14 ani, Dessalines a
declan?at în februarie 1805 un
atac asupra zonei orientale,
aflat? la acea vreme sub administrarea generalului Ferraud. În martie, armata
haitian? era în capitala Santo
Domingo, sus?ine Léger, care
ar fi capitulat dac? nu ar fi
ap?rut înt?ririle francezilor.
Dessalines, de teama unui atac
asupra coastei haitiene, a
evacuat Santo Domingo.
Prin Constitu?ia din mai
1805, sclavia era abolit? definitiv în Haiti. Cu toate c? a
contribuit la organizarea
noului stat, Dessalines era un
personaj
temperamental,
obi?nuit fiind ca ordinele s? îi
fie îndeplinite. ?i aici Léger
este de p?rere c? abordarea
liderului haitian nu era cu
mult diferit? fa?? de despo-
tismul francez. Preceden?ii
guvernatori - ca de Blanchelande, Sonthonax, Gabriel
d'Hédouville,
Leclerc,
Rochambeau - obi?uiau s? se
sprijine pe for?ele armate, astfel c? nu sunt surprinz?toare
deciziile lui Toussaint sau
Dessalines de a implementa
acelea?i tactici.
Joan Dayan aminte?te
c? Dessalines a r?mas fidel
practicilor religioase comune
haitienilor, cu alte cuvinte
tradi?iilor cu origini africane
(Constitu?ia de la 1805
garanta libertatea cultelor). Se
spune îns? c? acesta nu ar fi
urmat sfatul spiritelor, care îl
preveniser? s? nu mearg? la
Pont Larnage (acum PontRouge).
Politica promovat? i-a
atras adversari lui Dessalines.
Printre ace?tia, Alexandre Pétion ?i Henri Cristophe.
Dessalines impusese un regim
drastic, un soi de militarism
R.O.C.A.D.A. octombrie 2013
12