REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Contribuţia educaţiei estetice la dezvoltarea sensibilităților artistice și aptitudinilor creatoare pentru elevii din clasele primare
Prof . înv . primar , Bîrsan Petronela Școala Gimnazială „ Constantin Erbiceanu ”, Erbiceni , județul Iași
Sarcinile educaţiei estetice rezultă atât din idealul educațional , din idealul estetic , dar şi din cerinţele societăţii faţă de tânăra generaţie , pentru a asimila valorile cultural-artistice existente şi a contribui la sporirea patrimoniului cultural . Încă din familie sunt urmărite sarcinile educaţiei estetice , dar procesul se desfăşoară sporadic şi neorganizat . În școală , preocuparea pentru educaţia estetică este organizată şi se desfăşoară sistematic . Sarcinile urmărite sunt adaptate la nivelul de dezvoltare cognitivă şi ţin cont de accesibilitatea valorilor estetice pentru fiecare nivel vârstă în parte . Cu alte cuvinte , în literatura de specialitate sunt prezentate principalele sarcini ale educaţiei estetice la vârsta școlară și anume : educarea atitudinii estetice şi dezvoltarea aptitudinilor creatoare în diferite domenii ale artei .
Atitudinea estetică reprezintă relaţia dintre individ şi valorile estetice , reacţiile sale spirituale faţă de aceste valori ( ale naturii , artei şi societăţii ).
Atitudinea estetică se diferenţiază de celelalte atitudini umane prin motivele care îi stau la bază . Dacă pentru celelalte atitudini motivul este câştigul practic , în cazul atitudinii estetice , interesul este cel al satisfacerii unor nevoi spirituale . Interesul estetic spre deosebire de celelalte interese , ce vizează avantaje oarecum exterioare subiectivităţii individului , interesul estetic se adresează tocmai subiectivităţii , sensibilizând-o prin manifestări de curiozitate , plăcere , entuziasm , etc . Există o distincţie între atitudinea estetică a creatorilor de artă şi cea a celor ce receptează valorile estetice . În cazul celor din urmă , atitudinea estetică este exprimată în funcţie de intensitatea cu care subiectul receptează frumosul din natură , artă şi societate .
Componentele principale ale atitudinii estetice sunt : gustul estetic , judecata estetică , idealul estetic , sentimentele şi convingerile estetice .
„ Gustul estetic reprezintă capacitatea de a reacţiona spontan printr-un sentiment de satisfacţie sau insatisfacţie faţă de obiectele şi procesele naturale , de actele şi realizările umane sau de operele de artă , privite ca obiecte ale însuşirii estetice a realităţii de către om ” ( Nicola I ., 1994 , p . 249 ). Gustul estetic este o manifestare individuală ce apare la contactul cu valorile estetice şi care se exprimă printro trăire subiectivă . De aceea există o legătură strânsă între structura personalităţii subiectului , experienţa sa şi momentul în care acesta ia contact cu valoare estetică . Gustul estetic ţine de sensibilitatea şi imaginaţia fiecărui individ . Chiar dacă are un caracter spontan şi individual , educaţia primită , climatul cultural în care trăieşte individul , îşi pun amprenta pe gustul său estetic . Diferite trăsături ale personalităţii constituie punctul de plecare în evoluţia şi diversificarea gusturilor .
Educaţia estetică nu urmăreşte uniformizarea gusturilor , ci îşi propune să formeze şi să le dezvolte structura personalităţii umane .
Judecata estetică „ constă în capacitatea de apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare ” ( Nicola I ., 1994 , p . 249 ). Spre deosebire de gustul estetic , judecata estetică este un aspect mai ales intelectual , ea se manifestă în plan logic , putând expune impresii , argumente pentru aprecierea frumosului . Prin judecata estetică putem răspunde „ de ce ” apreciem o anumită valoare estetică . Judecata estetică nu înăbuşă spontaneitatea gustului estetic , intensitatea participării subiective , ci
97