REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023 Rolul jocurilor didactice în dezvoltarea exprimării elevilor – Studiu de specialitate
Prof . înv . primar , Buda Voichiţa – Maria Școala Gimnazială „ Dimitrie Cantemir ”, Baia Mare , județul Maramureș
Jocul didactic este considerat una din principalele metode active , atractive , eficace în munca instructiv-educativă cu preşcolarii şi şcolarii mici . J . Fr . Herbart afirmă că ,, plictiseala este păcatul de moarte al predării ”. Folosirea jocului ne poate feri de acest păcat . Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele , pe tot parcursul activităţii didactice , fie în reactualizarea cunoştinţelor predate , asigurându-se şi captarea acestora , fie în verificarea şi aprecierea rezultatelor , având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii .
Prin intermediul jocului didactic , se fixează şi se activează vocabularul copiilor , se corectează pronunţia , se formează noţiuni , se însuşesc structuri gramaticale . La clasa I , folosim jocul didactic ca modalitate de dezvoltare a capacităţii de exprimare orală . Dintre metodele bazate pe acţiunea fictivă , jocul ocupă un rol important în strategia de educare a creativităţii . Stimulând interesul pentru joc , canalizăm energia copiilor spre un scop bun şi creăm condiţiile pentru ca , mai curând sau mai târziu , să descopere ei singuri activitatea creatoare , care să le umple viaţa .
Lecţiile de comunicare contribuie la dezvoltarea vocabularului elevilor prin temele de fonetică ( obţinerea de noi cuvinte prin schimbarea sunetelor sau a silabelor ), de morfologie ( cunoaşterea categoriilor morfologice şi flexiunea acestora ), de sintaxă ( îmbinarea corectă şi clară a cuvintelor în construcţii gramaticale logic alcătuite ). Însuşirea cuvintelor noi presupune atât pronunţarea cât şi scrierea lor corectă . Acestea sunt scrise la tablă , pentru fixarea vizuală , sunt rostite de elevi pentru fixarea auditivă , sunt explicate , pentru înţelegerea conştientă , sunt incluse în propoziţii , pentru verificare practică . Ambianţa de comunicare conferă jocului o motivaţie socială suplimentară . Relaţiile de grup intervin ca un factor organizatoric care exercită o influenţă coercitivă , disciplinatoare asupra activităţii fiecărui copil . În joc , copilul învaţă să se supună cerinţelor , regulilor impuse de colectiv .
Jocurile didactice au un rol deosebit în ceea ce priveşte activizarea şi conştientizarea vorbirii elevilor . Jocul silabelor , Spune mai departe , Ce silabă lipseşte , Propoziţiile ordin , Jocul însuşirilor , Portretul , Ghici cine e ?, Citeşte şi povesteşte şi alte jocuri conduc elevii spre folosirea corectă a cuvintelor învăţate , integrarea lor în tipare sintactice corecte , folosindu-se anumite structuri gramaticale , înainte ca ele să fi fost definite .
Pentru ca orele de comunicare scrisă să se desfăşoare într-o atmosferă plăcută şi stimulativă , am iniţiat exerciţiul de creaţie prin jocuri literare . Jocul mi-a oferit posibilitatea de a-l transforma pe elev din spectator în protagonist , ceea ce corespunde dinamismului gândirii , imaginaţiei şi vieţii afective , unei trebuinţe interioare de acţiune şi afirmare a acestuia .
Având ca scop îmbogăţirea vocabularului am utilizat ,, Jocul epitetelor ”. Propun mai întâi cuvintele care numesc personajele sau lucrurile în jurul cărora se va ordona comunicarea scrisă , cerând ulterior elevilor să găsească cât mai multe însuşiri pentru ele . Jocul presupune migrarea aceluiaşi epitet prin ţinuturile mai multor substantive , contribuind la omogenizarea lumii pe de o parte şi la crearea unui univers puternic obsesional , pe de altă parte .
95