REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
interesul pentru cunoaștere și autoperfecționare trebuie să te transpui în mintea lor , să redevii tu însuți copil .
Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire și educare a copiilor de vârstă școlară mică , pentru că rezolvă într-un mod adecvat vârstei sarcini didactice complexe . Este un ansamblu de operații și acțiuni care aduc buna dispoziție , relaxarea și bucuria , dar în același timp , conduc spre atingerea unor obiective de pregătire intelectuală , morală și fizică a copilului .
Jocul oferă elevilor impresii care contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor despre viață și lume , dar în același timp dezvoltă capacitatea de înțelegere a unor situații complexe , stimulează memoria prin crearea unor situații adecvate , prin exersarea unor abilități de supunere la reguli , de dezvoltare a concentrării și a capacității de a lua decizii rapide și de a rezolva situații-problemă , dezvoltând totodată creativitatea .
Jocul didactic îndeplinește mai multe funcții : de binedispunere , de relaxare , de distracție , de dezvoltare a creativității , de modelare și formare a personalității .
Integrate în activitățile didactice , elementele de joc aduc varietate , o stare de bine , prevenind oboseala sau plictiseala . Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constructive prin care se deosebeşte de celelalte forme ale activităţilor :
� Scopul didactic reprezintă o finalitate educativă care se formulează prin raportare la obiectivele specifice . Formularea scopului jocului trebuie să fie clară şi precisă , asigurând buna organizare și desfășurare a activității .
� Sarcina didactică diferă în funcţie de conţinutul jocului , aceasta reprezentând elementul de instruire prin care se exersează operaţiile gândirii ( recunoaştere , descriere , reconstituire , comparaţie ). Formularea acesteia trebuie să fie accesibilă copiilor şi în acelaşi timp să le solicite noi eforturi , să le trezească şi să le menţină interesul . Când urmărim recapitularea , consolidarea sau verificarea unor cunoștințe , acestea nu vor fi preluate în joc în forma în care au fost transmise anterior , ci întotdeauna dintr-un unghi de vedere nou . Sarcina didactică trebuie să fie concepută astfel încât să stimuleze gândirea ( capacitatea de asociere , flexibilitatea , fluiditatea ei ).
� Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor , deprinderilor , priceperilor care se achiziţionează sau se consolidează . Acesta trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor .
� Regulile jocului reglementează comportamentul şi acţiunile copiilor pe tot parcursul jocului ( ce este şi ce nu este permis , succesiunea acţiunilor , cum să se joace , organizează distribuirea rolurilor , relaţiile dintre copii , stimulează sau inhibă manifestările comportamentale ale participanţilor la joc , etc .), având un caracter prestabilit şi obligatoriu pentru participanţi .
� Acţiunile de joc sunt mijloace prin care jocul devine o acţiune plăcută , distractivă , relaxantă . Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală al cărei efort nu este conştientizat , dinamizează participarea şi favorizează obţinerea performanţelor . Acţiunile de joc sunt reprezentate prin elemente specifice : descoperirea , ghicirea , aşteptarea , întrecerea etc .
S-au evidențiat mai multe variante de joc , ca formă de învățare :
� Jocul exploratory – manipulator în procesul de organizare a stimulilor , în recepția și recunoașterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor , în diferențierea obiectelor după anumite însușiri și identificarea unor obiecte în funcție de criterii stabilite .
88