REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
aspectul realizărilor noilor achiziţii cognitive , dar şi a celor din domeniul afectivităţii , al comportamentelor , al comunicării al creativităţii . La copilul cu deficienţă mintală zona proximei dezvoltări este limitată , lipsită de dinamism operaţional şi puţin eficienţă sub aspectul achiziţiilor posibile , cu atât mai îngustă mai restrânsă , cu cît gravitatea deficitului intelectual este mai mare . Jocul în cadrul procesului de recuperare Principala formă de manifestare a copilului de vârstă mică este jocul . În mod obișnuit o asemenea activitate este izvorâtă din nevoia de acțiune , de mișcare a copilului - o modalitate de a-și consuma energia sau de a se distra – un mod plăcut de a utilizat timpul și nu numai . Astfel , jocul reprezinta un ansamblu de acțiuni și de operațiuni care urmăresc obiective de pregătire intelectuală , tehnică , morală , fizică a copilului .
Elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător , aduce varietate și o stare de buna dispoziție funcțională , de veselie și bucurie , de destindere , ceea ce previne apariția monotoniei și a plictiselii , a oboselii . Jocurile sociale sunt esențiale pentru copiii cu CES , întrucât le oferă șansa de a se juca cu alți copii . În aceste jocuri sunt necesare minim două persoane care se joacă și comentează situațiile de joc ( loto , domino , cuburi , cărți de joc etc ).
Modalitățile de realizare angajează următoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice ( cf . E . Claparede ):
- după obiective prioritare : jocuri senzoriale ( auditive , vizuale , tactile ), jocuri de observare , de dezvoltare a limbajului , de stimulare a cunoașterii interactive ;
- după forma de exprimare : jocuri simbolice , de orientare , de sensibilizare , conceptuale , jocuri , ghicitori , jocuri de cuvinte încrucișate ;
- după conținutul instruirii : jocuri matematice , muzicale , sportive , literare / lingvistice ; - după resursele folosite : jocuri materiale , orale , pe bază de întrebări , pe bază de fișe individuale , pe calculator ; - după regulile instituite : jocuri cu reguli transmise prin tradiție , cu reguli inventate , spontane și protocolare ; - după competențele psihologice stimulate : jocuri de mișcare , de observație , de imaginație , de atenție , de memorie , de gândire , de limbaj și de creație . Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive : conţinuturi , sarcina didactică , regulilejocului , acţiune de joc . Prima latura – conținuturi – este constituită din cunoştinţele anterioare ale copiilor însuşite în cadrul lecţiilor anterioare cu întreaga clasă . Cea de-a doua componentă a jocului – sarcina didactică – poate să apară sub forma unei probleme de gândire , de recunoaştere , denumire , ghicire , comparaţie . A treia latură – regulile jocului – decurge din însăşi denumire ei . Regulile sunt menite să arate copiilor cum să joace , cum să rezolve problema respectivă . Ultima latură – acţiunea de joc – cuprinde momente de aşteptare , surprindere , ghicire , întrecere şi fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru elevi .
Relevând legatura dintre joc şi munca copilului , Jean Piaget a pus în evidenţă aportul jocului la dezvoltarea intelectuală a școlarului . Prin joc , copii cu CES pot ajunge la descoperiri de adevăruri , îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ , pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice , în care se manifestă isteţimea , spontaneitatea , inventivitatea , răbdarea , îndrăzneala .
Jocul nu este important doar ca moment de relaxare , ori de transmitere a cunoștințelor ( joc didactic ). La fel de importantă este evaluarea prin joc ce condiţionează mare măsură dinamica clasei . În fond , nu există învăţare eficientă fără evaluare , dar ea nu poate şi nu trebuie să fie redusă la
63