REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Grupul nr . 2 : Un băiat se joacă cu un ursuleț , iar alt copil îl roagă să-l lase și pe el să se joace puțin cu ursulețul : ,, Te rog dă-mi și mie puțin ursulețul să mă joc cu el ”. ,, Poftim să te joci cu el ”. ,, Mulțumesc !” b . Grupul nr . 1 : O fetiță se joacă cu o păpușă și o altă fetiță o bruschează pentru a-i lua jucăria din mână .
Grupul nr2 : O fetiță se joacă cu o păpușă și vesela păpuși . O colegă dorește să se joace și ea . ,, Te rog primește-mă și pe mine în jocul tău ”. ,, Bine eu fac mâncare și curățenie , iar tu îmbraci păpușa și-i dai de mâncare ”. Se despart prietene dându-și mâna .
Obținerea performanței : Copiii spectatori ( care au fost avizați dinainte ) sunt antrenați să analizeze cazurile precizând comportamentele pozitive și cele negative .
Evaluare : Rezolvarea fișei cu comportamente dezirabile și comportamente indezirabile . Explicațiile sunt scurte , clare la obiect se insistă mai mult cu copiii cu CES .
Încheierea activității
Se realizează prin versuri ritmate care întăresc comportamentele dezirabile : ,, Sunt copil civilizat , După cum am învățat . Nu mă bat și nu mă-mping , Orice necaz îl înving . Cu răbdare , comunicare Nu ! Violenței frățioare !”
Bibliografie : Jigau Mihaela & Balica Magdalena , Prevenirea și combaterea violenței în școală , ghid practic pentru director și cadrele didactice , Editura Alpha MDN , București , 2006 . Keller F ., Exerciţii de comunicare nonviolentă , Trad . din limba franceză de Popa L ., Editura Trei ,
București , 2016 .
Jocul – principala formă de activitate competitive pentru copiii cu CES
Prof . Glodeanu Aura – Cristina Colegiul Tehnic „ Ion Holban ”, Iași , județul Iași
Esențial pentru dezvoltarea psihologică , pe toate planurile , de la cel cognitiv , la cel afectiv , dar și relațional , jocul are anumite particularități în cazul copiilor cu CES față de copiii tipici . Desigur , aceste particularități sunt dependente de condiția patologică subiacentă . Astfel , pentru copilul cu TSA jocul este , de cele mai multe ori repetitiv , nefuncțional , pentru cel cu ADHD – se manifestă prin impulsivitate , incapacitatea de a-și aștepta rândul ori de a memora regulile unui joc oarecare , pentru copilul cu dizabilități intelectuale – va suferi sub raportul capacităților de reprezentare mintală , raționament , previziune . În plus , între copilul cu deficienţă mintală şi copilul normal , există diferenţe semnificative sub aspectul caracteristicilor Z . P . D . ( Zona Proximei Dezvoltări ). Astfel , în timp ce copilul cu intelect normal se caracterizează printr-o zonă proximă largă , dinamică , eficientă , sub
62