REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Dodo a fost un copil foarte liniştit , care a socializat foarte greu . Manifestă rezistenţă la schimbare , persistă în repetarea aceleiaşi activităţi , dacă vede că face bine , dar la un moment dat se plictiseşte . La insistenţele învăţătorului răspunde monosilabic , dar numai când consideră el necesar . Singurele activităţi care-l interesează sunt jocurile motrice , cele muzicale şi experimentele . Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv - verbală ( unde în general achiziţiile se fac mai lent ). Obiectivul fundamental al activității a fost formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare , și formarea priceperilor și deprinderilor de a opera cu numerele 0-100 .
Obiectivele secundare au fost formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul în către în care ea se desfăşoară , perceperea succesiunii momentelor zile , formarea motivaţiei , dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles , dobândirea unei experienţe în legături cu ceea ce este la un moment dat semnificativ .
Munca cu un astfel de copil presupune un curriculum adaptat , pornind de la ce poate copilul ( folosind chiar stereotipurile şi preferinţele ). De asemenea am urmărit reducerea treptată a ajutorului acordat copilului , stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea acestuia . Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi , neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile progrese .
Pe parcursul activităților , instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi simultan cu imaginea , folosind mult material intuitiv atât la comunicare cât și la matematică .
Am urmărit , de asemenea , identificarea asemănărilor şi deosebirilor între el şi ceilalţi , dezvoltarea vocabularului , manifestarea de interes şi cooperare în comunicarea cu alţii , utilizarea unor variate moduri de exprimare ( verbal , nonverbal , muzical , plastic ), asigurarea contactului cât mai frecvent al elevului cu mediul înconjurător , imprimarea unui caracter atractiv , interesant tuturor activităţilor şi corelarea acestora cu preocupările , interesele elevului . Activitatea presupune multă muncă diferențiată mergând până la individualizare , folosirea unui volum mare de material intuitiv .
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse un rol important l-a avut colaborarea cu familia . Mama se ocupa foarte mult de copil ( tata era plecat la muncă în străinătate ), iar împreună am întocmit un „ orar ” după care mama lucra cu copilul acasă , pe baza indicațiilor date de învățător .
Pentru o mai bună integrare a copilului în colectivitate acestuia i-au fost date unele responsabilități în cadrul clasei ( responsabil cu aerisirea clasei , cu udatul florilor ).
La sfârșitul clasei a II-a , din punct de vedere intelectual , elevul avea achiziţii corespunzătoare clasei a II-a , dificultăţi de analiză şi de sinteză . Nivelul operaţiilor gândirii se afla la nivelul concret , reuşind să înveţe adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0-100 fără trecere peste ordin , dar opera numai în prezenţa materialului concret . Procesarea informaţiilor era deficitară şi datorită deficitului de atenţie gândirea nu era creativă ci doar reproductivă . Limbajul era insuficient dezvoltat . Memoria avea eficienţă scăzută , fără mecanisme de fixare intenţionate .
Evitat iniţial de colegi , pe parcursul primului semestru a fost acceptat şi integrat
52