REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
motric . Formarea intelectuală realizată prin cântecul popular vizează însuşirea conştientă a limbajului muzical , formarea unor priceperi şi deprinderi de cântare vocală , dirijat intuitiv , exersarea capacităţilor intelectuale ( spiritul de observaţie , capacităţile operaţionale , creativitatea .
� Cântecul este acela care realizează acea osmoză dintre cognitiv şi afectiv , dintre ceea ce este impus din exterior sub forma datoriei morale şi ceea ce este acceptat de către copil – ca latură a experienţei de viaţă şi , fără acest substrat afectiv , cerinţele morale nu se vor integra şi sedimenta în personalitatea morală a copilului .
� Cântecul cultivă emoţiile simple ( bucurie , tristeţe , mânie , durere ), şi unele emoţii complexe de natură socială specific umane ( milă , simpatie , dor ).
� Îmbinând activitatea diferenţiată cu cea comună , am încercat să cultiv disponibilităţile vocale sau să diminuez dificultăţile celorlalţi elevi dezvoltând sensibilitatea şi receptivitatea faţă de arta sunetelor , formarea gustului estetic , într-un cuvânt , idealul estetic , imprimând o anumită directivă atitudinii estetice , valorificând ceea ce pedagogia numeşte funcţia estetică a muzicii .
Copiii și-au manifestat liber trăirile de bucurie , valorizare , colaborare , satisfacție , le-a plăcut libertatea de a-și folosi imaginaţia şi opiniile , că au putut face schimb de idei , au transmis feedback colegilor şi partenerilor , i-a încântat posibilitatea de a realiza o sarcină în grup , de a folosi modalităţile inovatoare de învăţare . Au fost entuziasmați că au utilizat propria experiență de viaţă în procesul interpretării unor concepte , al rezolvării unei probleme , au fost puşi în situaţia de a apela la cunoştinţele şi la experienţa proprie , de a-şi compara soluţia cu valorile , idealurile , viziunile altora și au fost fermecați să participe alături de oamenii mari la activități și să le privească bucuria din ochi pentru reușitele lor . Asta a fost cea mai mare recompensă pentru ei .
Creativitatea nu este o abilitate rezervată doar copiilor care s-au născut cu talente deosebite . Toții copii se nasc cu imaginație , iar noi , profesorii și părinții , îi putem sprijini prin stimularea acesteia încă din primii lor ani de viață . Este știut faptul că , creativitatea este o structură caracteristică psihicului și face posibilă realizarea unor lucrări noi , iar spiritual inovator este una din sarcinile școlii de azi , când operațiile stereotipe din producție sunt efectuate de mașini automate , conduse de calculatoare . Imaginația este funcția psihică esențială a procesului de creație și trebuie să aibă următoarele însușiri :
� Fluiditate ( multitudinea imaginilor și ideilor );
� Plasticitate ( ușurința de a schimba abordarea în cazul în care cea utilizată anterior nu dă rezultatele dorite );
� Originalitate ( noutatea soluției ).
Totuși , fără muncă , fără experiență , nu se realizează nimic original , iar inteligența contribuie la aprecierea critică a produselor create . În general , diversitatea implicațiilor actului creativ și a formelor în care se manifestă neuropsihic spontan , complică mereu eforturile de clarificare a naturii creativității .
Prezența sa în vocabularul psihologic a unor noțiuni cu semnificație apropiată noțiunii de creativitate sporesc și mai mult dificultățile de elucidare . De exemplu , este suficientă înscrierea sub același reper a manifestărilor creative din sfera artelor , împreună cu cele din sfera tehnicii ( invenția ), pentru a se înregistra ecouri nedorite în practica educării creativității . Deosebirea dintre cele două tipuri fundamentale de procese creative devine evidentă dacă le raportăm la vârstele copilăriei . Unele manifestări ale creativității artistice sunt notabile încă de la vârsta preșcolară , grație liberei predominări a ficțiunilor spontane , în timp ce creativitatea tehnică este rar întâlnită până la preadolescență , adică până ce copilul începe să-și construiască lumea reprezentărilor și conceptelor exacte .
Desenele copiilor mici atestă o anume notă personală , fără a fi îndrumați de un specialist în arta desenării , în timp ce realizările lor în sfera tehnicii nu sunt posibile fără o perseverentă imixtiune din partea adulților . Stăpân pe metodologia didactică , cadrul didactic poate realiza activitățile astfel încât să stimuleze actul creativ al fiecărui copil . Pentru ca în procesul desfășurării activităților didactice
44