REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
activitatea desfășurată de preșcolari , să contribuie la formarea și informarea lor , se impune ca educatorul să realizeze un proces creator neîntrerupt de prelucrare logică și psihologică , o operație de continuă esențializare și interdisciplinarizare a cunoștințelor dezbătute . În acest proces , cultura psihopedagogică pusă în acțiune susține capacitatea de creativitate a cadrului didactic și relevă ceea ce numim adesea „ vocație profesională ”.
Activităţile extraşcolare respectă principiul egalităţii şanselor , oferind fiecărui elev posibilitatea de a se implica , indiferent de rezultatele sale şcolare . Se dezvoltă astfel sentimentul încrederii în sine , în forţele proprii , fapt care va avea ulterior o mare influenţă asupra succesului şcolar . Unul din scopurile principale ale educaţiei non-formale îl reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială , respectiv dezvoltarea autonomiei personale şi sociale , a comportamentului în grup .
În lucrarea intitulată „ Descoperirea copilului ”, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi . Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor . Atunci să-i învăţăm să se adapteze .”.
Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers .
Bibliografie : Creativitate în învăţământ , Editura Terra , Focşani , 2004 , cap . ,, Educarea creativităţii în şcoală ”. Bouillerence B ., Carre E ., Cum să ne dezvoltăm creativitatea , Editura Polirom , Iași , 2002 . Cucoș C ., Pedagogie , Editura Polirom , Iași , 1998 . Popescu Neveanu P ., Dicționar de psihologie , Editura Albatros , București , 1978 . Roco M ., Creativitate și inteligență emoțională , Editura Polirom , Iași , 2004 .
45