REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Elevii au pus următoarele întrebări : 1 . Câţi ani avea Elena când s-a născut Sorin ? 2 . Câţi ani au împreună ? 3 . Câţi ani va avea fiecare peste 5 ani ? 4 . Câţi ani avea fiecare acum 3 ani ? 5 . Câţi ani vor avea împreună peste 10 ani ? 6 . Câţi ani aveau împreună acum 4 ani ?
Am folosit de asemenea compunerea de probleme după o formulă cu litere . De exemplu : a + b = c sau a – b = c la care s-au compus probleme de forma : „ Pe o farfurie sunt 4 mere şi 6 pere . Câte fructe sunt ? Pe o farfurie sunt 10 mere . Maria a mâncat 2 mere . Câte mere au rămas ?”
Jocul „ Cine rezolvă mai repede ?" a avut un real succes în rândul elevilor . În desfăşurarea acestui joc , fiecare copil este animat de dorinţa de a rezolva cât mai repede şi corect problemele indicate . Regula cere ca toţi copiii să-nceapă jocul în acelaşi timp şi să respecte indicaţiile date de conducător . Pentru a nu fi depunctat , copilul este nevoit să se stăpânească , să rezolve repede şi corect exerciţiile . În felul acesta fiecare copil învaţă să-şi autoregleze activitatea , să fie organizat şi disciplinat .
Prin jocurile de perspicacitate realizate în cadrul orelor de matematică , am observat că , în afară de atmosfera de amuzament și destindere creată , elevii dobândesc abilităţi noi prin propriul efort intelectual . Valoarea lui este determinată de contribuţia polivalentă în dezvoltarea capacităţii de găsire a soluţiilor , a rapidităţii în gândire , a spiritului de observaţie , independenţă , iniţiativă , a atenţiei voluntare . Prin acest tipuri de jocuri , copilul descoperă relaţii matematice între diferiţi termeni , ca în exemplele :
Un pescar întors de la pescuit , anunţă câţi peşti are , în felul următor : 6 fără cap , 9 fără coadă şi 8 pe jumătate . ( R : 0 ).
Într-o cameră goală intră mai multe pisici , care se aşează în colţurile camerei . Câte pisici au intrat în cameră , dacă fiecare pisică vede câte 3 pisici ? ( R : 4 ).
Problemă : „ Pe o bancă sunt 14 creioane albastre şi 16 creioane galbene . Din toate acestea Ioana a luat 17 creioane . Câte creioane albastre şi câte galbene pot fi printre cele luate ?”.
Scopul acestui joc : consolidarea cunoştinţelor privind adunarea numerelor , dezvoltarea gândirii probabilistice , creatoare a elevilor .
Sarcina didactică a jocului : verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr într-o sumă de 2 termeni . Elemente de joc : întrecerea individuală . Regula jocului : elevii au scris soluţiile posibile pe o foaie de hârtie , iar eu am strâns foile după un timp dinainte stabilit . Au apărut următoarele soluţii :
Pentru fiecare soluţie corectă s-a acordat un punct .
187