REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023 Importanța artelor plastice în viața elevilor
Prof . Badea Mihaela – Alina Palatul Copiilor Pitești , județul Argeș
Chiar dacă arta a fost inclusă ca mijloc important în educație încă din antichitate , ea rămâne până astăzi un instrument mereu îmbogățit în procesul de formare al copiilor . Activitatea de educație plastică este cea mai importantă formă de activitate unde preșcolarul își poate exprima liber gânduri , sentimente , idei și face posibilă punerea în practică a acestora .
Arta constituie forma de exprimare , prin care se dezvoltă atât sensibilitatea senzorială , cât și cea artistică , având o mare contribuție în formarea comportamentului . Deși are la bază factorul genetic , educația rămâne modalitatea prin care se dezvoltă și modelează orice formă de exprimare artistică .
Pentru a stimula activismul precum și creativitatea elevului , profesorul de artă trebuie să fie un tip creativ , activ , și să manifeste un comportament dar și o atitudine pozitivă în acest sens . Instruirea interactivă și creativă redimensionează rolurile și ipostazele cadrului didactic .
Activitățile artistice ( pictură , desen , modelaj , colaj ) sunt pentru copii mijloace de exprimare atât de bogate ca și limbajul , permițând copilului să creeze în realitate tot ceea ce a văzut , trăit sai imaginat , sunt de asemeni foarte importante pentru dezvoltarea gândirii , stimulează dezvoltarea inteligenței emoționale , a empatiei și abilitățile de comunicare cu celălalt .
În cadrul începerii școlarizării , în jurul vârstei de 6-7 ani constituie din multe puncte de vedere o vârstă a schimbărilor . Școlarizarea are , desigur , o influență asupra evoluției modului de a fi și de a acționa al copilului . Familiarizarea cu materialul plastic ( hârtie , carton , vopsele , creioane , etc ) are , în general , un efect benefic asupra interesului pe care îl acordă copilul exprimării plastice . Apoi numeroase exerciții motrice și perceptive , precum decupajele , colajele , clasarea formelor , jocurile de observație , etc . sunt tot atâtea situații care colaborează la îmbogățirea potențialului copilului și la elaborarea unor scheme , soluții plastice foarte diversificate .
Cu cât avansează în vârstă , copilul arată un interes mai mare către diversificarea elementelor reprezentate , apar detalii de reprezentare ale obiectelor și au o răbdare mai mare în a realiza compoziții plastice cât mai complexe și cât mai diferite față de anii anteriori .
Compozițiile plastice vor fi un amestec de imaginație și de reprezentare a obiectului , ele vor fi mai puțin schematice , mai puțin stereotipe , mai elaborate și vor fi , de regulă , figurative .
În toate demersurile didactice concepute în sens creativ , nu putem ignora specificitatea vârstei , a câmpului ideatic și a tendințelor , aptitudinilor , sensibilității fiecărui copil .
Metodele didactice folosite în educația plastică nu trebuie să ducă la un dirijism excesiv care este nociv pentru stimularea creativității . Coordonarea activității plastice , a realizării compozițiilor aplicative trebuie să pună în valoare munca independentă , tendințele personale ale elevului pentru ca acesta să poată să-și afirme spontaneitatea specifică vârstei , gândirea , imaginația proprie .
Indiferent ce metode folosim ( exercițiul , exercițiul joc , demonstrația , explicația , conversația , problematizarea , brainstorming-ul etc .) ele trebuie adaptate specificului educației plastice , gândind mereu procedee incitante , stimulative , care să activeze câmpurile perceptive , motrice , ideatice ( imaginația , gândirea , inteligența emoțională ). Dar nu trebuie să omitem niciodată că latura ludică , atât de specifică artei , să fie prezentă în mai toate activitățile plastice , mai ales la grădiniță și la școlarii mici .
128