REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Tipul de învăţare activă are un caracter discontinuu , dat fiind faptul că studiul de acasă la limba română este cu precădere unul individual şi reflexiv , spre deosebire de cel specific învăţării literaturii . Spre deosebire de predarea activ-participativă , evaluarea rămâne tradiţională , pentru că se încadrează într-o anumită ierarhie , fiind sancţionată în continuare , are o valoare socială şi solicită transmiterea de conţinuturi şi nu aptitudini de joc şi de integrare participativă .
Un alt dezavantaj al acestor strategii constă în faptul că redarea conţinuturilor prin jocuri şi prin abordări interactive poate accentua informaţii care nu sunt foarte importante , în schimb se pot pierde noţiuni din cauza imposibilităţii de a le integra în lecţie . Apoi , în cazul lucrului în echipe , timpul de gândire impus de profesori este redus la câteva minute pentru fiecare sarcină , timp ce nu va fi niciodată respectat de elevi şi va duce la obţinerea aproape întotdeauna a unor rezultate incorecte sau a unor evaluări sumare .
De aceea , strategiile interactive trebuie utilizate cu prudenţă , adaptându-se pe specificul grupului educat şi fără să se renunţe în totalitate la metodele tradiţionale . O bună cunoaştere a metodelor , o bună utilizare a lor în scenariul didactic , pot contribui la formarea priceperilor şi deprinderilor elevilor , la o însuşire temeinică a noţiunilor , la o corectă aplicare a acestora în diferite situaţii , la formarea unor abilităţi sociale care favorizează învăţarea prin cooperare şi la stimularea exprimării unor puncte diferite . Astfel , orice metodă tradiţională poate evolua spre modernitate , atunci când secvenţele care o compun pot permite restructurări inedite , sau când circumstanţele de aplicare ale acestei metode sunt noi . Aşa cum şi în multe dintre metodele noi se regăsesc elemente tradiţionale , sau se observă că multe dintre secvenţele respectivei metode erau cunoscute şi aplicate .
Deoarece , învăţarea pasivă , tradiţională nu mai poate acoperi în totalitate cerinţele educaţiei , elevii simţind un disconfort intelectual , o inadecvare socială , cadrul didactic trebuie să fie într-o continuă adaptare a strategiei didactice .
Stimularea creativităţii ȋn cadrul orelor de Limba și literatură romȃnă
Prof . Varga Carmen Şcoala Gimnazială „ Octavian Goga ”, Baia Mare , județul Maramureș
O definiţie largă a conceptului de creativitate , cu aplicaţii directe în procesul de învățământ , vine din partea unui pedagog şi scriitor italian ( Rodari G ): „ Creativitate e sinonim cu gândire divergentă , capabilă adică să rupă schemele experienţei . E creativă o minte întotdeauna în lucru , totdeauna pornită să întrebe , să descopere probleme unde alţii găsesc răspunsuri satisfăcătoare , nestingherită în situaţiile fluide în care alţii presimt numai pericole , capabilă de judecăţi autonome şi independente , care respinge ceea ce este codificat , care manipulează obiecte şi concepte fără să se lase inhibată de conformisme . Toate aceste calităţi se manifestă în procesul creativ .”( G . Rodari , 1980 , p . 184 ) Dacă examinăm atent definiţiile creativităţii ajungem la concluzia că trăsăturile esenţiale ale activităţii creatoare sunt : noutatea , originalitatea , ingeniozitatea şi valoarea .
Scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază , capabil să înţeleagă lumea din jurul său , să comunice şi să interacţioneze cu semenii exprimându-şi gânduri , stări , sentimente , opinii etc ., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om , să-şi utilizeze în mod
105