Revista Pro-GT nr. 2 - 2023 | Página 105

REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Rolul strategiilor didactice interactive ȋn predarea noțiunilor de lexic la nivel gimnazial
Prof . Tanasă Maria – Raluca Şcoala Gimnazială Filipeni , județul Bacău
Învăţarea presupune înţelegerea noţiunilor , ceea ce semnifică mai mult decât cunoaşterea faptelor , iar prin intermediul strategiilor didactice interactive elevii ajung să fie coparticipanţi la propria formare . Astfel ei ajung să formuleze noile cunoştinţe , raţionalizând conceptele deja cunoscute . Acest proces , centrat pe elev , are rolul de a-l învăţa să înţeleagă modul în care învaţă , oferindu-i oportunitatea de a asimila informaţiile într-o manieră care să-l ajute cel mai bine să realizeze acest lucru , determinându-l să-şi asume responsabilitatea propriei educaţii . În acest sens , cadrul didactic trebuie doar să gestioneze procesul de învăţare , astfel încât acesta să nu aparţină numai profesorului , ci şi elevului .
Pentru punerea în practică a noilor metode şi procedee de instruire , profesorul trebuie să ţină cont de valenţele formativ-educative ale fiecărei metode în parte . Iar dezvoltarea metodologiei pentru fiecare disciplină în parte se poate realiza prin adaptarea şi integrarea unor metode nespecifice , din alte domenii , dar care pot duce la rezolvarea unor cerinţe . În predarea-învăţarea limbii şi literaturii române sunt folosite numeroase şi variate strategii interactive , după cum urmează : brainstorming , ciorchinele , cubul , cvintetul , diagrama Venn , eseul de cinci minute , metoda cadranelor , mozaicul , pălăriile gânditoare , predarea reciprocă , rebusul , sinelg , tehnica Ştiu - vreau să ştiu - am învăţat , turul galeriei , jurnalul cu dublă intrare , scaunul autorului , copacul ideilor .
Aplicarea eficientă a metodelor activ-participative presupune o activitate în grup şi învăţarea prin cooperare . Colectivul clasei trebuie organizat în aşa fel încât să existe o atmosferă favorabilă desfăşurării acţiunilor propuse , elevii cooperând şi lucrând în linişte . Prin modul de organizare , clasele trebuie să îi încurajeze pe elevi în discutarea şi exprimarea ideilor . Doar împreună , indivizii ajung să genereze şi să discute idei , ajungând la o gândire care depăşeşte posibilităţile unui singur individ .
Profesorul trebuie să cunoască foarte bine colectivul de elevi şi să aplice un număr , cât mai vast de metode didactice pentru a evita degradarea metodei prin repetare . Elementele de creativitate sunt foarte importante . Ȋn special atunci cȃnd discutăm despre metodele de „ spargere a gheții ” sau de organizare a lecțiilor . Gruparea elevilor în echipe sau în perechi nu trebuie să reprezinte alegerea exclusivă , obiectivă sau subiectivă a profesorului .
Strategiile interactive devin , uneori , mai obositoare atât pentru elevi , cât şi pentru profesori , spre deosebire de cele clasice care sunt mai pasive şi mai relaxante . Elevii au tendinţa de a nu participa activ şi de a nu fi interesaţi de oră . Chiar şi în activităţile participative , pe parcursul lecţiilor în care predomină lucrul în echipe sau în grup , aceştia se relaxează imediat după prezentarea sarcinilor , ca reacţie de răspuns la efortul depus şi nu mai sunt interesaţi de informaţiile celorlalte echipe . Pe de altă parte , metodele active necesită un număr consistent de ore de pregătire a lecţiilor din partea cadrului didactic , eforturi de proiectare , eforturi de timp , materiale cât mai ample şi măsuri speciale de reducere a riscului de a apărea situaţii neprevăzute , care ar duce la destrămarea întregii activităţi . De aceea , profesorul trebuie să găsească diferite alternative de realizare a lecţiei , având în vedere că elementul central este elevul şi nu metoda .
104