REVISTA NAȚIONALĂ ,, PRO-GT ’’ NR . 1 / 2022
Educatoarea este persoana de referință din punct de vedere afectiv și cea care păstrează echilibrul între stimulare şi încurajare , pentru a nu se ajunge la suprasolicitarea sau supraaprecierea copilului preşcolar , aspect care ar putea îngreuna gestionarea abilităţilor emoţionale şi formarea unei imagini negative a acestuia . Atitudinea cadrelor didactice din învățământul preșcolar față de disciplină și statornicia aplicării recompenselor / pedepselor este foarte importantă în formarea autonomiei copiilor , aspect care-i ajută pe aceștia să se adpteze și să se integreze în grup și-i determină reglarea emoțională . Educatoarea urmărește parcursul evolutiv al copilului preșcolar , de la momentul când acesta poate acționa / realiza ceva doar cu ajutorul dânsei și până când acesta se poate descurca și singur , interval numit zona proximei dezvoltări ( ZPD ), iar evoluţia prin ZPD a copilului , suportul , implicarea și pregătirea adultului calificat se vede în funcție de stadiul în care ajunge copilul , astfel ( apud . Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpu-rii , 2008 , p . 48-49 ):
Ȋn ceea ce privește conturarea unui comportament interrelațional corect al copilului preșcolar , educatoarea reprezintă sprijinul de nădejde , iar inteligența emoțională a acestuia depinde foarte mult de inteligenţa emoţională a acesteia .
Cele două părţi participante la educaţie , educatoarea şi educatul , lucrează împreună în beneficiul ultimei părţi , iar reuşita şi succesul preşcolarului are legătură cu încrederea pe care adultul o are faţă de potenţialul copilului .
Ruşinea , mândria , conştiinciozitatea , responsabilitatea , conştiinţa , obligaţia prind contur şi devin trăsături personale pentru preşcolar , iar pentru educatoare , acestea se transformă în calităţi personale şi profesionale . Modul și modalitatea personală și profesională de exprimare emoțională și de reacție la exprimarea emoțională a copiilor , precum și abordarea anumitor subiecte / situații / emoții condiționează exteriorizarea / inhibarea emoțiilor următoare a copiilor , conștientizarea și capacitatea de reglare emoțională a acestora .
Conexiunea dintre educatoarea şi copil are la bază cele trei cuvinte : comunicare – cooperare - prietenie ( Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6 / 7 ani , 2008 , p . 62 )
Comunicarea stimulează , întreţine cunoaşterea personală a copilului şi a celorlalţi şi presupune din partea educatoarei : ascultare , toleranţă , libertate în exprimare , aprecieri corespunzătoare situaţiei , nivelului de vârstă şi de dezvoltare , fluiditate şi siguranţă în formularea întrebărilor şi răspunsurilor . Toate aceste aspecte îl vor ajuta pe copil să devină comunicativ , sociabil , să-şi
61