REVISTA NAȚIONALĂ ,, PRO-GT ’’ NR . 1 / 2022
intuitive în funcţie de scopul urmărit de artist . Compoziţia etno-religioasă reprezintă un gen de artă de sine stătător 1 şi care prin transdisciplinaritatea Ed . Plastică , Ed . religioasă şi Folclor autentic poate fi prezentată adolescenţilor la ora de Educaţie plastică . Icoana creştin ortodoxă poate fi privită de către oricine prin două unghiuri : unul pur estetic , ca o simplă operă de artă creată de un anumit creator după viziunea sa iar cel de-al doilea ca un obiect de cult creştin ortodox în care creştinul venerează chipul de pe icoană şi totodată îşi focalizează rugăciunea ca într-o fereastră accesibilă către dumnezeire . Eikon din grecescul chip , icoană este foarte aproape din punct de vedere etimologic de eidolon ceea ce înseamnă idol 2 .
1 . Icoana este un termen generic pentru orice imagine creştină sacră , bidimensională , folosită ca obiect de cult ortodox 3 în ideea de a oferi credinciosului posibilitatea de a-şi imagina realitatea transcedentă fără însă a se confunda în vreun fel cu aceasta . Icoana este „ văzutul nevăzutului ”, şi această problemă ne împinge dincolo de limitele artei plastice , în domeniul experienţei religioase 4 iar în cazul icoanelor pe sticlă sau vatră spre folclor autentic .
În România se găsesc trei tipuri de icoane pe lângă pictura murală : icoana pe lemn , icoana sub sticlă şi icoana de vatră . Această tipologie este aleasă în funcţie de materialele folosite , de arealul în care locuieşte şi de tehnica abordată de către iconar , pentru realizarea acestora . Toate trei aparţin cultului creştin ortodox şi toate sunt venerate de către creştini . Tehnica obţinerii acestor trei tipuri de icoană este foarte diferită . Astfel icoana pe lemn se supune unui canon religios , canon ce dăinuie şi astăzi nealterat şi care pentru adolescenţii de gimnaziu sunt recomandate doar pentru liceele vocaţionale .
În teologia ortodoxă , imagine sacră care se revendică de la un prototip , fiinţă reală , unică şi imuabilă pe care o reprezintă de la care nu sunt permise abateri , tipizată din punct de vedere iconografic . Pentru imaginea Maicii Domnului şi al lui Iisus Hristos există tradiţia existenţei unor imagini arhetipale nefăcute de mâna omului ( achiropoete ) 5 , care sunt produse cu minime modificări de poziţie , gestică , vestimentaţie în fiecare icoană indiferent de natura executării ei .
Imaginile sacre din Biserica apuseană poartă din acest punct de vedere în mod impropriu 6 denumirea de ICOANE , ele fiind de fapt simple tablouri care beneficiază de o mult mai largă libertate de expresie , neexistând obligativitatea supunerii autorilor lor faţă de anumite trăsături fiziologice şi
1
Bartos Mihály Jenö Compoziţia în pictură , Ediţia a II-a , Ed . Polirom , Bucureşti , 2016 , 210 p . ISBN : 978-973-46-5522-9 , p . 13 .
2
Quenot Michel , Icoana fereastră spre absolut , Ed . Enciclopedică , Bucureşti , 1993 , 119 p . ISBN : 973-450-065-1 p . 14
3
Quenot Michel , Icoana fereastră spre absolut , Ed . Enciclopedică , Bucureşti , 1993 , 119 p . ISBN : 973-450-065-1 p . 11
4
Ienculescu Mirela , Icoana chipul sacrului , Ed . Platytera , Bucureşti , 2010 , 231 p . ISBN 978-973-1873-19-0 , p . 10
5
Cios Irina et al – Dicţionar de artă vol . I . Ed . Meridiane , Bucureşti , 1995 , 296 p . ISBN : 973-33-0268-6 , p . 9
6
Cios Irina et al – Dicţionar de artă vol . I Ed . Meridiane , Bucureşti , 1995 , p . 223
15