Revista Eco-Rom Ambalaje , Nr.11 Februarie - Aprilie 2014 | Page 6

ecopractic

gazele
cu efect de seră
şi ecOnOmia
circulară
Un nou model de utilizare a resurselor, numit “economia circulară”, poate să ofere o
soluție aplicabilă la nivel mondial așa încât să se asigure energia necesară chiar în
condițiile epuizării rezervelor de petrol și fără creșterea gazelor cu efect de seră, atât de
dăunătoare mediului.

C

reșterea concentrațiilor din atmosferă a gazelor cu efect de
seră – GHG stă la baza schimbărilor climatice observate în ultimele
decenii. Pentru a putea înţelege
fenomenele fizice generate de aceasta,
ne vom raporta la bilanțul energetic la
nivelul sistemului „Pământ + Atmosferă”.
Astfel, dacă Es = energia solară
incidentă; Eir = energia sub
formă de radiație infraroșie
remisă de suprafața Pământului;
Ec = energia cinetică a sistemului; U = energia internă a sistemului, atunci ∆ E = Es – Eir > 0
=> ∆ E > 0; ∆ E = ∆ U + ∆ Ec; o
creștere a energiei interne a sistemului se poate traduce prin
creșterea temperaturii atmosferei şi a suprafeței terestre,
mărirea stocului de biomasă
acumulată ca urmare a fotosintezei sau diminuarea masei de
gheață a calotei glaciare.
De asemenea, creșterea energiei cinetice a sistemului conduce la creșterea
numărului de tornade şi furtuni devastatoare.
Provocarea în noul secol este să con-

trolăm desfășurarea acestor fenomene
prin conversia energiilor generate ca urmare a efectului de seră în energie utilă,
respectiv prin utilizarea pe scară largă a
energiilor regenerabile - energia solară,
energia din biomasă şi energia eoliană.
Conceptul de “economie circulară” poate
fi o soluție perfect adaptată ideii de dezvoltare durabilă. Acest tip de economie
se inspiră din modul în care funcționează sistemele naturale, pe principiul
unei bucle închise atunci când este
vorba despre schimb de materiale și
energie cu exteriorul sistemului. Fluxurile
de materiale sunt văzute ca „nutrienţi”
de două tipuri: nutrienţi biologici – concepuți pentru a reintra în biosferă în
condiții de siguranța şi nutrienţi tehnici –
concepuți pentru a alimenta bucle industriale închise, fără a intra în biosferă.
Economia circulară presupune, pe lângă
producția şi consumul de bunuri şi servicii, şi trecerea de la combustibilii fosili
(responsabili pentru acumularea de
GHG) la utilizarea energiei din surse regenerabile.
Trecerea la economia circulară este un
răspuns valabil pentru sfârșitul perioadei
comercializării petrolului şi materiilor
prime ieftine şi reprezintă un model
neliniar, elementele sistemului fiind cele
care se potrivesc cel mai bine momentu-

6
Pagină realizată de Dr. ing. Mihai Florin Șolea, Director tehnic

lui de timp ales, contextului social, de
mediu şi infrastructurilor existente sau în
dezvoltare.
În economia circulară, bucla reutilizării
produselor implică inclusiv repararea
acestora şi recondiționarea lor, chiar în
scopul obținerii unui „upgrade” calitativ
al acestora, iar bucla reciclării materialelor implică diminuarea activităților
energo-intensive pent ru obținerea materiilor prime (virgine) din resurse naturale şi atenuarea efectelor de sărăcire a
resurselor naturale epuizabile. Schimbarea de paradigmă odată cu implementarea activităților reclamate de
economia circulară conduce la noi reglementări care trebuie să ducă, la rândul
lor, la diminuarea accentuată (până la
eliminare) a activităților legate de
folosirea resurselor naturale epuizabile,
interzicerea activităților legate de eliminarea brută a deșeurilor precum şi
schimbarea ponderii în ceea ce privește
nivelul de impozitare a muncii în
favoarea utilizării de resurse naturale.
În contextul în care pe termen scurt –
2020 – Comisia Europeană a impus atingerea unei cote obligatorii de 20% din
consumul intern brut pentru sursele regenerabile de energie, creșterea eficienţei energetice cu 20% şi reducerea
emisiilor GHG tot cu 20%, faţă de anul