PATIMI ȘI SFINȚI ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE
Vorbind despre acest subiect,
îmi dau seama din ce în ce mai mult că
da, lucrurile nu sunt deloc
întâmplătoare . Cu multă vreme în
urmă, am locuit pentru o perioada
bună de timp la familia domnului Dan
Onaca. În vârstă, pensionat din funcția
de instructor auto, domnul Onaca se
lupta cu o afecțiune severă a inimii și
nu părea a fi prea mult altfel decât alți
pensionați de vârsta dumnealui.
Lucrurile însă nu erau chiar
așa cum păreau: mi-a istorisit o
poveste cutremurătoare: istoria vieții
dumnealui.
Elev eminent al Liceului
„Emanoil Gojdu”, tânărul Dan a dat
examen și a fost admis la facultatea de
jurnalism în București . Era anul 1956,
an în care Uniunea Sovietică a înăbușit
în forță revoluția
din Ungaria…
Văzând ce se întâmplă la câțiva pași
de țară noastră, câțiva tineri înflăcărați
și conștienți că orânduirea comunistă
nu a adus nimic bun, s-au adunat să
comenteze ce se întâmplă acolo. Ar fi
dorit să se întâmple o schimbare și
pentru România . Nu au făcut ceva
concret, dar o Iuda i-a vândut „nu pe clasă, chiaburii şi alte elemente duşmănoase“. Partidul
Comunist din România a preluat şi a implementat modelul sovietic de penitenciar, celebrul
gulag, mai ales pentru deţinuţii politici, organizând 44 de închisori şi 72 de lagăre de muncă
silnică. Închisorile comuniste ale gulagului românesc au fost împărţite în: penitenciare de
anchetă - Rahova, Malmaison şi Uranus; penitenciare de tranzit - Jilava şi Văcăreşti; închisori
pentru femei - Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc şi Dumbrăveni; locuri de detenţie pentru
minori - Târgşor, Mărgineni şi Cluj; locuri de detenţie pentru deţinuţii bolnavi - spitalele Târgu
Ocna şi Văcăreşti; lagăre de muncă silnică - Canalul Dunăre - Marea Neagră, Valea Neagră -
Peninsula, Poartă Albă, Salcia, Periprava, Constanţa, Midia, Capul Midia, Cernavodă şi Baltă
Brăilei; lagăre de reeducare - Suceava, Piteşti, Gherla, Târgu Ocna, Târgşor, Braşov, Ocnele
Mari, Peninsula şi lagăre de exterminare - Sighet, Râmnicu Sărat, Galaţi, Aiud, Craiova,
Braşov, Oradea şi Piteşti. După statistici, în anul 1950 în lagărele de muncă silnică din
România erau în jur de 80.000 de deţinuţi; dintre aceştia 40.000 la Canalul Dunăre-Marea
Neagră. Toată elita ţării era în puşcăriile comuniste; peste 2 milioane de români au cunoscut
regimul concentraţionar comunist. Putem afirmă că se urmărea decimarea populaţiei din
România. Răsfoind paginile Dicţionarului Biserica întemniţată. România: 1944-1989, apărut
în 1998 sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, din cele peste 2.544 de
nume, 1.725 sunt preoţi ortodocşi. Iar în Studiul introductiv al amintitului dicţionar apar 31de
ierarhi ortodocşi scoşi din scaun, sechestraţi sau exilaţi; unii dintre ei fiind declaraţi morţi în
21