atuncea, în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea trăi aievea în trecut şi am putea locui lumea stelelor şi a soarelui.”( Sărmanul Dionis)
Sufletul nostru este veşnic, el rămâne acelaşi, dar trece numai dintr-un corp în altul, el călătoreşte prin lumea aceasta de vis. Toată omenirea e într-un singur om:“ Câţi oameni sunt într-un singur om? Tot atâţia câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă subt cerul cel limpede al nopţii. Şi dacă ai mări acea picătură, să te poţi uita în adâncul ei, ai vedea toate miile de stele ale cerului, fiecare – o lume; fiecare cu ţări şi popoare, fiecare cu istoria evilor ei scrisă pe ea – un univers într-o picătură trecătoare“.( Sărmanul Dionis).
Eminescu, cel despre care Garabet Ibrăileanu spunea că este“ strălucitor ca şi luceafărul lui”, avea o personalitate copleşitoare, care i-a făcut pe mulţi să-i intuiască genialitatea şi să participe încă din timpul vieţii poetului la constituirea mitului eminescian. Eminescu, aşa cum a spus în repetate rânduri T. Maiorescu, era“ un om al timpului modern”. În studiul“ Eminescu şi poeziile lui”, primul mare critic român sublinia trăsături ale geniului poeziei româneşti:“... cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene de astăzi. Cu neobosita lui stăruinţă de a ceti, de a studia, de a cunoaşte, el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate din literatura antică şi modernă”. 6 Cultura sa, de o vastitate covârşitoare, căci era“ cunoscător al filosofiei, în special a lui Platon, Kant, Schopenhauer, şi nu mai puţin a credinţelor religioase, mai ales a celei creştine buddiste, pasionat pentru operele poetice din toate timpurile, posedând ştiinţa celor publicate până astăzi în istoria şi limba română” 7( T. Maiorescu), alături de inteligenţa sa extraordinară, memoria sa prodigioasă,“ căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i scăpa” şi curiozitatea intelectuală, el reprezentând“ omul cel mai silitor, veşnic citind, meditând, scriind” 8( T. Maiorescu), au pus pecetea profundei sale seriozităţi, garanţia procesului de întemeiere modernă pe care şi-l propune cultura română din a II-a jumătate a secolului trecut.
Referindu-se la valoarea creaţiei eminesciene- din punctul de vedere a relaţiei naţional- universal- George Cǎlinescu afirma: „ fiind foarte român, Eminescu este un mare poet universal.” 9
Prof. Limba română, Cătălina Elena Rădulescu
6
Titu Maiorescu – „ Eminescu şi poeziile lui”
7
Ibidem.
8
Ibidem.
9
George Călinescu – „ Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, editura Minerva, 1986
20