trăiam într-o poveste... dar... a început să se schimbe.
Câteodată am impresia că îl iubesc mai mult decât mă
iubește el pe mine și e mai mereu ocupat. Este impresar...
mereu are întâlniri de afaceri, dineuri și altele. Ne vedem
rar, poate doar în weekend-uri... așa că sunt mai mult
singură. La facultate nu am reușit să leg mari prietenii. E
o fată cu care mai schimb câteva vorbe, pe nume Yoko.
Nu vorbim prea multe, doar câte ceva despre cursuri,
despre culori, despre materiale și altele de genul acesta.
Eu... de fapt... sunt singură, cu toate că îl am pe
Sebastian, dar îmi petrec majoritatea timpului singură.
Astăzi nu voi apuca să mă văd cu el. Abia mâine dacă nu
va fi prea obosit. Intru grăbită, zgribulită din cauza
frigului tomnatic de afară, și mă așez în sala de curs în
ultima bancă. Astăzi e o zi relativ ușoară, doar câteva
cursuri și pe urmă va trebui să mă întorc în studioul din
apartamentul închiriat pentru a lucra la un proiect
proaspăt început. Sunt la cursul de Istoria și Arheologia
Artei Contemporane. Dacă nu m-ar fascina micile detalii
pe care le mai aruncă profesorul din când în când nu aș
asista. Nici nu îi pasă dacă are sau nu studenți prezenți la
curs sau câți. El intră și predă. Ora începe. Îmi pun