Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 654

încă un semn care să-mi aducă aminte de el și de Valhala. Ceilalți doi au dispărut, care încercau să îți facă rău... a fost groaznic! A fost groaznic să te văd cum te lupți cu cei doi și... cred că și eu ți-am făcut rău... adică lui... I-am rupt o aripă... i-am ars pieptul... dar... n-am putut să fac mai multe, Mike... aripile mele... semnul... nu mai au niciun efect. - Îmi pare rău, micuțo, pentru cele întâmplate. Îmi pare rău. Nu trebuia să-l las să se atingă de tine. Nu trebuia. La naiba! Jur că dacă ar fi aici Sith, i-aș străpunge stomacul și i-aș răsuci toate măruntaiele în el, până ar cădea în genunchi și ar începe să urle de durere. Să primească o porție din ce ți-a oferit. Nenorocitul! - Mike... cum poți spune așa ceva? Adică... Cuvintele mi se sting, rămânând uimită de reacția și cuvintele lui Mike. - Ce? Ce e? Oh... La naiba! Ce e cu mine, Gaia? Ăăă... micuțo! Nuuu! Strig disperat. Lovesc trusa medicală cu putere izbind-o de perete și cad în genunchi în mijlocul încăperii, începând