Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 633

Corpul îmi amorțește sub puterea năucitoare a lui Sith. Simt că nu pot deține controlul asupra lui. Nici nu știu cum aș putea face asta. Văd cum lacrimile îi curg șiroaie pe obrajii micuței Gaia. De ce nu m-ai ascultat? De ce ai venit? De ce? Îmi închid pleoapele cu putere pentru a-mi reține lacrimile, dar îmi e greu. Nu trebuie să fie așa. Nu trebuie! SITH! Sith, tu sau eu? Te lupți cu mine, nemernicule. Mai bine murim amândoi decât să te las să te atingi de ea. Gaia, fugi! FUGI!... Departe! Ești în pericol! Reușesc să îi retrag mâna lui Sith. Trag cu putere aer în piept iar furia începe să mă cuprindă. De data aceasta... de data aceasta, vei ceda... SITH! Inima îmi e pregătită să sară din piept iar imaginea începe să se limpezească. Sith stă în genunchi și se zbate ca un animal sub puterea mea. Pleacă! Am nevoie de aer! Ieși din mine, muritorule. Ie... ieși! Nu vei mai scăpa acum. Nu acum... Vom muri amândoi, nimicule. Sith începe să se zvârcolească la pământ și să urle de durere, strângându-și aripile la spate. Mike... vocea lui Mike îmi răsună ca un ecou în minte, dar nu reușesc să mă mai clintesc din locul în care