Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 581

- Încerc. Îmi e puțin mai greu la început. Mulțumesc pentru ajutor, Ameri. O prind de mână și o trag spre sol odată cu mine. - Gata? Ți-a ajus cu zburatul pentru ziua de azi? Îl privesc în timp ce respiră ușurat și își strânge aripile. - E de ajuns pentru început. Nu m-am născut semidemon pentru a ști să zbor. O să am câteva lucruri pe care trebuie să le învăț de la tine. Facem schimb de experiență. Eu te învăț să fii tu, așa cum ești de fapt iar tu mă înveți lucruri de ale demonilor. Facem târgul? O spun întinzând mâna. - Nici gând! Nu vreau să mai trec prin... ce am trecut mai devreme. E cea mai ciudată... senzație. Să mă simt așa lipsită de puteri... să îmi fie teamă de tine... să te percep ca fiind... superior... dominant. E... prea mult! Fac un pas în spate pentru a mă distanța puțin de el. - Dar văd că pentru o clipă nu ai avut nicio problemă cu asta. Recunoaște că e un sentiment plăcut. Nu e așa cum spui tu. Și eu sunt semidemon acum, dar știind mai multe despre