-
TACI ODATĂ!!! Cum vrei să zbori dacă ți-e
teamă? Ești mai mare decât mine, mai puternic, ai
aripile mai puternice și mai mari decât ale mele!
Dacă vrei să te descurci singur, te las înapoi pe
pământ.
-
În regulă! În regulă! Îi spun închizând ochii,
strângând cu putere în timp ce-mi simt corpul
cum se desprinde de sol și aerul rece îmi mângâie
corpul. Oare cât de sus suntem?
-
Ți-e teamă să privești în jos? Rânjesc văzându-l
acum pe el cel care e neajutorat iar eu cea care
deține controlul. Vrei să îți dau drumul? Cum vrei
să procedăm?
-
CE? NU! Deschid ochii și o privesc pe Ameri. Să
nu faci asta! Privirea mi se îndreaptă către sol și
observ că suntem la o înălțime destul de mare,
lăsând ca crengile copacilor să devină subțiri
precum o ață. Nuu!!! Pune-mă jos! Adică, NU!
Caut disperat să mă prind cu putere de corpul
fragil al lui Ameri iar, din instinct, era să mă
prind de aripile ei, cauzând astfel o căzătură
inimaginabil de dureroasă. Agitația mea mă face