-
Păi ba da... dar... nu e așa de ușor... am
facultatea... mai trebuie să plătesc și facturile
pentru apartamentul unde am studioul.
-
E simplu. Renunță la studio!
-
Cum să îmi ceri așa ceva? Studioul ăsta... e... e
munca mea!
-
Atunci te descurci!!! Vorbim acasă, trebuie să
închid. PA!
-
Bine... dar vocea mea a ajuns prea târziu... căci
Sebastian închise deja. Ce mă fac? Continui să
plâng, cuibărindu-mă la baza pânzelor mele.
Privirea îmi zboară de la prăjitură la telefonul lui
Mike, care vibrează și sună pe masă. E un mesaj de la un
număr. Oare cine e?
Privirea îmi rămâne ațintită asupra ecranului. E
numărul Gaiei! E GAIA! Acest gând mă face să afișez un
zâmbet larg și fiind nerăbdător să citesc mesajul apăs
butonul ”READ” Reacția însă mi se schimbă brusc după
citirea mesajului. Cum adică e constrânsă? O constrânge
cineva să-și închidă telefonul? Nu mai înțeleg! Dacă nu e
bine? Dacă e ceva în neregulă? Uit că Sky este cu mine la
masă și tastez rapid un mesaj pe care i-l trimit Gaiei.