Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 41

”Eu sunt bine, dar tu? Mi-aș dori mult să știu că ești bine. E totul în regulă? Sunt neliniștit în ceea ce te privește. Aștept un răspuns de la tine, micuțo!” Cuprins în textul mesajului și cu gândul la Gaia, ultimele cuvinte îmi ies mormăite pe gură ceea ce o face pe Sky să se uite fix la mine, oprindu-se din mâncat. - Micuțo? E... cumva vorba de Gaia? - Aaaa... Orice aș zice, nu cred că mă va crede, așa că aleg să-i spun adevărul. Da! E vorba de Gaia. - Am înțeles. Am văzut că ești foarte fericit atunci când îi scrii... - Fericit? Cum așa? - Fii serios, Mike. Fața ți s-a luminat de parcă ar fi fost fixat pe tine un reflector. Nu spun nimic. O văd pe Sky cum se încruntă, își pune geanta pe umăr și mă întreabă. - De ce m-ai adus aici? - Să... mâncăm o prăjitură. - Bine. Prăjitura a fost bună. Eu am plecat! Îi spun în timp ce-i arunc niște bani pe masă, plătind pentru prăjitura comandată.