Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 379

cum stăm, dar ar trebui să coborâm până nu pleacă trenul... nu? - Umm... da, poți coborî tu bagajele până îmi iau haina și fularul? - Sigur! Cobor geamantanele din tren iar în momentul în care Gaia se pregătește să coboare, o prind în brațe și o cobor din tren. Bun venit în Saori, iubito! Chicotesc în timp ce Mike mă ajută să cobor. Aerul rece îmi invadează plămânii instantaneu făcându-mă să mă înfior. Pun mâna pe una dintre valize și încep să o trag după mine, ținându-mă strâns de brațul lui Mike pentru a nu mă pierde în mulțime. E atât de aglomerat! Odată ieșiți din gară, Mike cheamă un taxi, încărcăm bagajele în portbagaj și pornim înspre apartamentul lui. Am atât de multe emoții, dar nu vreau să îl las pe Mike să observe. Studiez cu atenție orașul, analizând detaliile ori de câte ori taximetristul se oprește la un semafor. Mă simt ca într-o poveste. Străzile puternic luminate, pline de decorațiuni colorate, strălucitoare, magazine care mai de care cu haine de calitate, oameni dichisiți care emană un aer de importanță. Stomacul mi se strânge cu putere