Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 378

lume. Am de hrănit copii, de întreținut o casă, nu pot sta așa. Mă ridic ușor, desprinzându-l pe Mike de mine și mă chinui să dau jos unul dintre geamantane. - Nuu! Off, mă trezesc frecându-mă la ochi și o văd pe Gaia care se chinuie să coboare din bagaje. Stai! Unde te grăbești? Lasă-mă să te ajut! - Ah, s-a trezit și somnorosul! Cred că mă descurc cu ăsta. Trag mai tare, dar fără niciun rezultat, moment în care trenul se leagănă puternic și mă face să aterizez peste Mike. Auch!!! - Împiedicată mică! Vii așa, peste mine, aici, în tren? Micuțo, totuși... suntem în public. - Hei!!! Nu fii obraznic! Chicotesc, înroșindu-mă instantaneu. Ce vrei să fac dacă tu dormi și mă lași pe mine să fac toată treaba grea? - Cum încerci tu să scapi. Bine, fie ca tine. Aaa... mă uit în stânga și în dreapta