Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 380

văzând cât de mare e Saori și cât de diferit e față de Valel sau Takanai. Nimic în Saori nu pare simplu sau la întâmplare. Taxi-ul mai cotește de două ori, intrând pe o stradă principală. Fără să vreau, îl strâng cu putere de mână pe Mike, fiind aproape gata să mă ridic de pe banchetă, dacă mi-ar permite plafonul mașinii, în momentul în care zeci de cireși imenși se înalță de o parte și de alta a străzii. Cât de minunat. Crengile, care par negre, încărcate cu zăpadă albă, crează un contrast incredibil. Lumina caldă care îmbrățișează străzile, mă face să mă simt de parcă aș fi pe un tărâm fermecat. Strada lată continuă pe un pod imens, îmbrăcat în zeci de luminițe minuscule care arată ca niște licurici. Fermecată de minunățiile pe lângă care trecem, îmi întorc privirea către Mike. - Ce râu e acesta? E splendid!!! Mă uit din nou prin geamul aburit, admirând râul care sclipește din cauza luminițelor care se reflectă în el. - Râul se numește Mizu no Hana și este unul dintre cele mai frumoase peisaje ale orașului. Mă bucur că-ți place. Acest lucru mă face să cred că te vei simți confortabil aici și că te vei