Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Seite 375

strânsoare. Poate n-ar trebui să fii așa
impulsivă.
-

Grrr!!! Odată ce îmi sunt eliberate mâinile, le
înfig cu putere în pieptul lui, trăgându-l atât de
aproape încât privirile noastre sunt despărțite de
câțiva centimetri de aer. Profită acum, cât nu am
puteri și sunt vulnerabilă că dupaia, dacă mai
încerci vreodată să mă imobilizezi îți voi
perfora gâtul ăla fin și îți voi bea sângele până
te voi stoarce de puteri!

-

Gândindu-mă la moartea provocată de tine,
presupun că va fi una plăcută. Îmi accept
pedeapsa.

-

Prostule!!! Nu am spus că te-aș ucide... nu aș
face asta, doar... te-aș lăsa lipsit de vlagă...
vulnerabil... fragil... așa cum sunt eu acum.

-

În comparație cu tine, voi avea răbdarea
necesară de a mă reface. Hahaha!

-

Hmm... poate mai există spernață pentru tine.
Ești destul de diabolic și îți place să îți torturezi
victima.