Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 371

- Da... O să-mi treacă... cât mai durează până îmi recuperez puterile? Nu mai susport să fiu în starea asta! Nici măcar nu mai pot zbura!!! Îmi mușc buza cu putere, pentru a-mi reține lacrimile. - Cu cât te agiți mai mult și te consumi, cu atât vor reveni mai greu. Fie că vrei să accepți sau nu, acestea sunt într-o strânsă legătură cu starea ta și... sentimentele tale. Oricum, îți vor reveni puterile, nu le-ai pierdut, dar va trebui să te liniștești o perioadă. - Să mă liniștesc??? Așa îi vom pierde! Ne va lua o eternitate să-i găsim! Off, Zadakiel!!! Mai bine m-ai ucide acum. Sunt inutilă. Mă desprind de Ameri, ignorând-o complet. Cum poate să-mi ceară să o omor? Urăsc astfel de momente și urăsc când face asta. Mă abțin din a nu spune mai multe pentru a nu o răni. Încet, încet, mă îndepărtez de ea, făcând-o să pornească la drum, pentru a nu se distanța prea mult de mine. De ce face asta? Nu gândește când spune astfel de lucruri? Nici nu are idee ce impact au aceste cuvinte. Privesc în jur. Aerul rece îmi trece prin