Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Página 216

- Stai aici! Nu pleci nicăieri. Dacă ai pregătit tu ceva bun la cuptor, atunci servesc eu. Vreau să te îndulcesc, o spun în timp ce intru în bucătărie cu farfuriile în mâini. Deschid ușa cuptorului și în lumina încăperii, iese la iveală o prăjitură de toată splendoarea. O pun cu grijă pe masă, tai două bucăți și le așez pe farfurii. Așez o farfurie în fața Gaiei și cealaltă lângă, trăgându-mi scaunul lângă ea. Iau o bucățică din prăjitură și o îndrept spre ea. Hai, micuțo. Mănâncă tot, să crești mare. Ciu-ciu! - Ei, haide, acum mă răsfeți. Lasă asta, spune-mi prima oară cum e, te rog... nu am mai făcut prăjituri până acum, adică... excluzând tortul de ziua ta. - Hmm... nu. Decât dacă vrei să mușcăm amândoi din aceeași prăjitură. O spun în timp ce apuc o prăjitură de un capăt, așteptând reacția Gaiei. - Șmecherule! Eu cred că tu vrei să mă săruți și nu știi cum să faci. Chicotesc uitându-mă la Mike.