și îl ridic ușor, încât să atingă pământul doar cu
vârfurile picioarelor .
-
Ah! Ce ești??? Ce fel de creatură ești? DĂ-MI
DRUMUL! Îl simt cum îmi apasă pieptul cu
putere și încep să mă desprind de la sol. Ce fel
de demon e ăsta? De unde are un nimic de om
atâta putere?
-
Infectule! Încep să îi străpung cu sete pieptul în
timp ce sângele îi țâșnește cu putere. Trupul
muritorului devine vlasc în mâinile mele,
simțind cum sufletul i se îndepărtează. Rânjesc
în timp ce degetele mele se strecoară printre
lichidul cald, ajungând la inimă. O simt cum se
zbate, parcă refuzând să se dea bătută. O strâng
cu putere și îl privesc pe muritor în ochi.
Lichidul cald mi se prelinge pe braț, picăturile
de sânge pătând încontinu zăpada fină, aproape
neatinsă. Cu o ultimă zvâcnire, muritorul își dă
suflarea în momentul în care smulg cu
burtalitatea organul care se zbate hatoic printre
degetele mele. O privesc pentru câteva clipe și