urmăresc. Îl voi rezolva când se întoarce. Nu e nimeni pe
strada asta, ceea ce mă ajută. Haide vierme, întoarce-te
mai repede ca să primești ceea ce meriți.
Gândurile îmi dispar instantaneu în clipa în care
simt o lovitură puternică în spate. Mă prăbușesc răpus la
pământ, scăpând una dintre plasele de cumpărături. Ahh!
Spatele! Ce naiba? Încerc să mă ridic de jos în timp ce-l
văd pe Sebastian ținând o bâtă de baseball în mână.
-
Nenorocitule! Ce nu-ți ajunge? Asta numești tu
curaj? Să mă lovești pe la spate?
-
GURA!!! Mă răstesc la țăranul care stă în patru
labe în fața mea. Fără să mai continui
conversația mă năpustesc asupra lui lovindu-l
cu putere din nou cu bâta direct în stomac.
Șobolanul se zvârcolește de durere la picioarele
mele în timp ce îl mai lovesc de câteva ori cu
putere, până când îi dă sângele pe gură. Acum
cum e, jegosule??? Îți place? Îți place gustul
propriului tău sânge? Credeai că scapi așa de
ușor? Bă țăranule, am să te snopesc în bătaie de
n-ai să mai poți merge niciodată.