așa? Ce vor zice cei de la întâlnire? Ți-am zis să
fii decentă!
-
Îmi... îmi cer scuze, Sebastian. Inima mi se
strânge în timp ce Sebastian se apropie de mine,
mă ia de braț și mă târăște în baie.
-
Spală-te până îți iese duhoarea asta din
mâini!!!! Ai la dispoziție 5 minute!!! AI
ÎNȚELES???
-
Da... acum... scuze... Plâng. Plâng de teamă.
Plâng pentru felul în care se comportă cu mine,
pentru faptul că îi este rușine cu mine. Mă spăl
pe mâini, odată, de două ori... de trei ori... până
când mâinile mi se înroșesc. Îmi dau cu cremă
pentru a calma roșeața și mă privesc în oglindă.
Rimelul mi se scursese pe obraji. Mă grăbesc
să-l șterg și să-mi rearanjez machiajul.
-
Și ai face bine să-ți schimbi rochia aia. Nu
vreau ca toți să-ți vadă monstrozitățile alea de
cicatrici și semnul ăla oribil. HAI MAI
REPEDE!!!
-
Acum... Mă grăbesc și îmi dau jos rochia în fața
lui Sebastian care stă rezemat de tocul ușii.