Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 17

- Da, Sebastian, sunt aici! Rămân pe loc în timp ce Sebastian pășește în dormitor. E atât de elegant. Părul său dat pe spate, care strălucește, fiecare fir de păr așezat cu meticulozitate la locul său. Costumul care îi vine perfect, impecabil. Zâmbesc în timp ce se apropie de mine. - Ești o adevărată plăcere pentru privirea cuiva. - Mulțumesc. Mă înroșesc în timp ce Sebastian se apropie și mai mult și îmi ia mâna să mi-o sărute. - Ce e asta? - Ce anume? - Mincinoaso!!!!! Palma grea a lui Sebastian mă lovește cu putere peste obraz, făcându-mă să mă dezechilibrez. Îmi ating obrazul panicată și îl privesc nedumerită în timp ce el continuă urlând. - Pentru ce te-ai dus acolo??? Când ai avut timp? Ai lipsit de la cursuri doar ca să lucrezi la porcăria aia de proiect? Acum ce vei face? Miroși toată e terpinol!!! Cum să ies cu tine