simt captivă de multe ori... starea aceasta ducându-mă
oarecum cu gândul la momentul în care am stat închisă în
camera din vila lui Cloud... parcă a trecut o eternitate de
atunci.
Ora se fârșește și îmi iau în cele din urmă lucrurile
din sală. Profesorul mă privește frustrat pe sub ochelari și
bolborosește ceva în urma mea, dar nu îi dau importanță.
Aleg să renunț la următoarele cursuri și să mă îndrept
direct spre apartament. Așa poate reușesc să mai prind
câteva ore de muncă la proiect. Nu trebuie să știe
Sebastian ce fac și voi ajunge și în timp acasă pentru a
mă schimba. Parcurg drumul umed și răcoros până la
apartament, traversând cu grijă micile străduțe.
Apartamentul e gol, nu are pic de mobilă în el. Singurele
lucruri care le mai plătesc sunt curentul și apa. De
încălzit am o rezistență micuță care e destul de puternică
pentu a încălzi studioul, imporvizat în camera mică din
apartament.
Pânzele, trei la număr, stau așezate pe toată
lungimea camerei, fiind acoperite, poate, doar 5%. Am
atât de mult de lucru, mai e atât de mult iar timpul e atât
de scurt până la prezentare. Mai am la dispoziție 3