-
Ce e? Te doare? O privesc speriat pe Gaia. Ai
pățit ceva?
-
Umm... nu, nu îți face griji, nu e nimic, aseară
când am ajuns, nu am mai aprins luminile și mam împiedicat. Heheh, sunt o prostuță, știu.
-
GAIA!!! Mă crezi prost? Crezi că ascunzând de
mine adevărul, vei găsi soluția? Asta îmi e
răsplata pentru că țin la tine prea mult?
Minciuna?
-
Mike!!! Dar, nu te mint... Ochii mi se umezesc
instantaneu... gândul că aș putea să-l pierd din
nou pe Mike mă îngrozește. Te rog... nu mă
certa și tu...
-
Și eu? Să mă bucur că o face altcineva în lipsa
mea? Arată-mi brațul!
-
Mike... nu e nevoie... te rog...
-
GAIA!!! Nu pleci de aici până nu îmi arăți
brațul. Deci?
-
Mike... nu e nimic grav, ți-am zis... am căzut
și...
-
Termină! O prind pe Gaia de mână și îi ridic
mâneca pulloverului până dezvălui o vânătaie