și o privesc atent pe Gaia care pare speriată.
Deci? Cum rămâne cu promisunea?
-
Ah... păi... oricât de mult îmi doresc... e mai
complicat cu Sebastian. Îmi feresc privirea de
cea a lui Mike, concentrându-mă pe modelul
floral din colțul mesei.
-
Se... Sunt întrerupt brusc de sosirea cafelelor.
Ce e așa de complicat cu Sebastian? Te tot
ferești să-mi spui anumite lucruri și am impresia
că îmi ascunzi ceva.
-
Eu... nu... nu îți ascund nimic. Doar că... e
complicat, Mike. Vezi tu, Sebastian... e mai
ferm așa. Nu știu cum să îți explic... adică... nu
aș vrea să pățești nimic.
-
Ce te reține, micuțo? Privirea ei care conturează
modelul mesei mă face să îi ating ușor brațul
pentru a o încuraja să-mi spună.
-
Ah! Îmi retrag brațul instinctiv în momentul în
care Mike mă atinge. Mă doare mult prea tare.
Chiar și pulloverul mă rănește când se atinge de
braț.